Programul de guvernare Tomac prevede reorganizarea ANAF și implementarea testelor de integritate pentru antifraudă
România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro și o creștere reală de doar 0,7% – cea mai slabă din regiune – iar INS a confirmat recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere, T4 2025: -1,9%).
Inflația a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, situându-se pe primul loc în UE la scumpirea alimentelor, iar cursul a atins maximul istoric de 5,2180 lei/euro. Randamentul titlurilor de stat la 10 ani, de 7,38%, este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a suportat, în perioada 2025-2026, cel mai sever șoc fiscal post-aderare, iar încrederea se reconstruiește prin predictibilitate, nu prin noi rotații de taxe.
Măsurile propuse includ:
- Scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili.
- Precompletarea Declarației Unice – extindere, continuând pilotul început în 2026 pentru toate categoriile PFA, cu ținta de precompletare pentru toate categoriile până la declarația aferentă anului fiscal 2027, având o rată de corecție sub 5%.
- Audit extern și rating A-E pentru companiile de stat cu pierderi mai mari de 2 ani.
- Oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute 100% de stat.
- Consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri.
- Prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate.
- Creșterea deductibilității contribuției la Pilon 3.
- Turism: Mărirea bugetului de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro pe an în primii 3 ani și 20 de milioane începând cu anul 4.
- Îmbunătățirea cadrului legal pentru IMM-uri, fără taxe la constituire, procedură simplificată de înregistrare, înregistrare exclusiv online, impozit 0 pe venit pentru cifra de afaceri de maximum 20.000 de euro, posibilitatea ținerii contabilității în partidă simplă, depunerea unui singur document la ANAF.
Reforme structurale prevăd listarea pachetelor minoritare, închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice și aplicarea unei lichidări „inteligente” cu valorificarea activelor. Cadrele OUG 109 + Pachetul II se vor operaționaliza deplin.
În domeniul finanțelor publice, măsurile pe termen scurt includ:
- Centru național de răspuns pentru fiscalitate, cu termene standard și răspunsuri publice, pentru a reduce incertitudinea în mediul de afaceri.
- Extinderea și consolidarea SAF-T + e-Factura B2C.
- Generalizarea e-Sigiliului pentru tranzitul de mărfuri în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului.
- Combaterea evaziunii pe sectoare prioritare.
- Utilizarea bodycam-urilor și efectuarea testelor de integritate pentru antifraudă și vameși.
- Trasabilitate financiară pentru tranzacțiile online.
Printre reformele structurale se numără reorganizarea piramidală a ANAF, centralizând analiza de risc și controlul fiscal la nivel central/regional, și renunțând la modelul silozurilor actuale. Aceasta reprezintă un jalon PNRR vechi, finalizat doar parțial.
O altă reformă ar consta în crearea unei unități centrale de prognoză bugetară și consolidarea Consiliului Fiscal.
În ceea ce privește energia, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz subliniază vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în aprilie 2026, stabilizându-se ulterior între 95-100 USD/baril. România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE, atingând 108 EUR/MWh în 2025.
Măsurile propuse includ menținerea prețurilor accesibile pentru cetățeni și industrie, creșterea capacității de producție și stocare a energiei și investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale.
În domeniul sănătății, operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate va fi o prioritate, cu obiective clare pentru conectarea furnizorilor publici și a pacienților. Se preconizează o reducere de peste 20% a numărului de paturi de spitalizare până în 2030.
Printre reformele structurale se numără finalizarea celor trei spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și dezvoltarea unui sistem național de audit pentru infecțiile intraspitalicești.
Programul de guvernare include și reforme în administrația publică locală, cum ar fi adoptarea Codului Finanțelor Publice Locale și integrarea datelor privind infrastructura într-un punct unic.
În justiție, se propune eliminarea procedurii de cameră preliminară și eficientizarea regulilor de desemnare a procurorilor care anchetează infracțiunile comise de magistrați.
Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026 este un obiectiv major, cu măsuri pentru monitorizarea progresului investițiilor și mobilizarea rapidă a capacității instituționale.
În domeniul mediului, finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu și asigurarea tranziției verzi sunt priorități esențiale.
