Nicușor Dan: Parlamentul este responsabil pentru decizia CJUE privind prescripția
Vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului, conform declarațiilor lui Nicușor Dan.
Acesta a subliniat că o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia să fie implementată într-un termen constituțional de 45 de zile, nu a fost urmată timp de mai mulți ani. „Acesta este punctul de la care am plecat”, a afirmat el.
Nicușor Dan a precizat că dreptul nu este o ştiinţă exactă și implică echilibrarea unor principii legale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o opinie, iar Înalta Curte a avut la rândul său o părere. „Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a adăugat el.
CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, CJUE a precizat că decizia ICCJ privind prescripţia nu se aplică la dosarele aflate pe rol.
În mai 2022, Curtea Constituţională a emis o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie penală, aplicabilă pentru perioada 2018 – 2022. Ulterior, Înalta Curte a decis că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.
Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul „Lin”, unde au fost pronunţate două hotărâri privind prescripţia: Lin I (iunie 2023) şi Lin II (16 iulie 2026). Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la mai mulţi cetăţeni români condamnaţi pentru evaziune fiscală, care contestau condamnările lor pe baza aplicării retroactive a legii penale mai favorabile.
Cetăţenii români se bazau pe două decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, din 2018 şi 2022, care invalidaseră o dispoziţie naţională referitoare la cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie penală. Astfel, timp de aproape patru ani, legislaţia română nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a acestui termen.
În hotărârea Lin II, CJUE a reiterat că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei nu este conformă cu legislaţia Uniunii Europene. În replică, ICCJ a afirmat că a aplicat „întotdeauna cu bună-credinţă” dreptul european şi că abordarea sa în privinţa prescripţiei răspunderii penale nu a constituit o alegere între dreptul UE şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
