„`html
România se confruntă cu o îmbătrânire demografică. Creșterea numărului de vârstnici influențează pensiile și piața muncii
POPULAȚIA ROMÂNIEI – „Nu vorbim, așadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicații directe asupra pieței muncii, sustenabilității sistemelor de pensii, sănătății și protecției sociale. Așadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale”, a afirmat Silviu Vîrva, citat în comunicat.
Conform datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, aflată pe un trend descendent. Un sfert (25,7%) din această populație era formată din persoane cu vârsta de peste 60 de ani, echivalentul a 4,89 milioane de persoane. Femeile constituiau majoritatea acestei categorii, având o pondere de 58,7%.
Aceste cifre reflectă un fenomen demografic mai amplu, caracterizat prin îmbătrânirea accelerată a populației, pe fondul scăderii natalității și a unui spor natural negativ, a subliniat vicepreședintele INS.
Un indicator relevant este indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016, ajungând la 135,9 în 2026. Aceasta arată o creștere semnificativă a numărului de vârstnici în raport cu tinerii, ceea ce va avea implicații importante asupra funcționării societății și economiei.
Ca urmare, România va avea o populație activă mai mică, ceea ce poate genera dificultăți de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare și presiuni asupra costurilor salariale.
Referitor la piața muncii, pentru populația de peste 60 de ani, în 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, de 5,2% pentru cele de 65-69 de ani și de 1,1% pentru cele de 70-74 de ani, în condițiile în care, la nivel național, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%.
„Pot spune, astfel, că îmbătrânirea populației nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială și instituțională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung”, a adăugat reprezentantul INS.
Vicepreședintele INS a subliniat că îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile variază semnificativ în funcție de starea de sănătate, condițiile socio-economice și existența unui sistem de sprijin familial.
„Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenție și susținerea îmbătrânirii active. Aceasta presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenței și a nevoii de îngrijire, ci și prin prisma prevenției, a menținerii autonomiei, a participării sociale și a calității vieții”, a afirmat Silviu Vîrva.
În opinia sa, România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate și de calitate persoanelor care și-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia și necesită sprijin.
Aceste servicii ar trebui să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependență și nevoilor individuale, asigurând continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau servicii rezidențiale.
„Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenție. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci și să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariția dependenței. România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populație mai îmbătrânită, ci să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat și parteneriate între sectorul public și cel privat”, a mai adăugat vicepreședintele INS.
Declinul demografic s-a manifestat timp de 34 de ani, ultimul an cu spor natural pozitiv fiind 1991. Din 1992 până în prezent, România a înregistrat constant valori negative. Între 2020-2025, declinul s-a accelerat, fără excepții lunare.
Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste erau, la 1 ianuarie 2026, în număr de 3,903 milioane, reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării. Dintre aceștia, bărbații constituiau 1,555 milioane, iar femeile 2,349 milioane.
În profil teritorial, cele mai mari ponderi ale populației vârstnice – de 65 ani și peste – se regăsesc în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Cele mai îmbătrânite regiuni sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru (peste 20%), iar cea mai „tânără” regiune este București-Ilfov (18,1%).
Conform INS, vârsta mediană și vârsta medie a populației rezidente plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deși în ultimii 14 ani aceste valori au crescut constant.
În 2012, vârsta mediană a populației rezidente în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România de 40,1 ani. În 2022, vârsta a crescut la 44,4 ani în UE, iar în România la 43,4 ani. La 1 ianuarie 2026, vârsta mediană a populației rezidente în România era de 44,4 ani.
Cât privește vârsta medie a populației rezidente, în 2012, în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România de 40,6 ani. În 2022, vârsta a crescut la 42,2 ani în UE, în timp ce în România era de 42,3 ani. La 1 ianuarie 2026, vârsta medie a populației rezidente era de 43,1 ani.
Statistica oficială arată că indicele de îmbătrânire demografică la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Structura gospodăriilor, realizată în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei, arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariați (47,6%) și de pensionari (39,3%). Gospodăriile al căror cap de gospodărie are vârsta de 65 ani și peste reprezintă 35,3%, iar cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între
