Provocările economice din România și soluțiile pentru salvarea firmelor locale – analiză Sierra Quadrant
Criza IMM-urilor se amplifică în România, conform analiștilor de la Sierra Quadrant, care subliniază că o companie subcapitalizată nu este neapărat lipsită de activitate, ci mai degrabă fragilă și incapabilă să facă față unor șocuri economice, spre deosebire de firmele mai bine capitalizate.
„Iar în 2026, șocurile se adună: dobânzi ridicate, cinci pachete fiscale într-un an, costuri record la energie, cerere internă în frânare. Rezultatul se vede deja în registrele Oficiului Național al Registrului Comerțului”, afirmă analiștii Sierra Quadrant, citați de Agerpres.
În rândul companiilor care au raportat rezultate la jumătatea anului 2025, reprezentând aproximativ 84% din cifra de afaceri totală a economiei, deficitul de capital se ridica la 36,4 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de anul precedent.
„Un raport mai recent al BNR, publicat în iunie 2026, arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, iar necesarul de recapitalizare a rămas, din nou, la 36,4 miliarde de lei. Cu alte cuvinte: mai multe firme, aceeași gaură. Deficitul nu se închide, se redistribuie pe un număr mai mare de companii – semn că nu vorbim despre un fenomen conjunctural, ci despre o caracteristică structurală a economiei. Un detaliu tehnic merită explicat, pentru că este exact genul de statistică din care se nasc titluri false. Numărul companiilor subcapitalizate reprezenta doar 9% din total în iunie 2025, față de 32,6% la finalul anului 2024 – o îmbunătățire aparent spectaculoasă. Explicația reală nu este însă o însănătoșire a economiei, ci un artefact statistic: majoritatea companiilor mici nu sunt cuprinse în exercițiul de raportare de la jumătatea anului, ceea ce înseamnă că eșantionul analizat la iunie 2025 este diferit – și, în medie, mai sănătos financiar – decât cel de la finalul anului anterior”, se arată în analiza bazată pe datele BNR.
În iunie 2025, structura pasivului companiilor nefinanciare era dominată de capitalurile proprii, cu 40% din pasiv, urmate de datoriile comerciale, cu 18%, iar finanțarea provenită de la instituțiile financiare din România era de doar 9%.
În termeni practici, creditul-furnizor este de două ori mai important decât creditul bancar în finanțarea economiei românești. „Companiile românești se finanțează mai degrabă prin amânarea plăților către furnizori decât prin credite bancare – o practică ce funcționează relativ bine în perioade de stabilitate economică, dar care devine extrem de riscantă atunci când întârzierile de plată se propagă în lanț de-a lungul întregii economii”, explică Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Statisticile indică un grad de îndatorare – raportul dintre datorii și capitalurile proprii – de 140,5% în iunie 2025, cu 5,4 puncte procentuale mai mult decât în anul anterior, într-un trend ascendent clar. Mai relevant este însă vârful distribuției: ponderea firmelor cu un grad de îndatorare peste pragul semnal de 200% a crescut la aproximativ 35%, atât ca număr de companii, cât și ca pondere în cifra de afaceri a economiei. Din această categorie provin, de regulă, cele mai multe firme care ajung ulterior în restructurare, concordat preventiv sau insolvență, arată analiza.
Paralel, capacitatea de rambursare se erodează lent. Indicatorul de acoperire a dobânzilor – raportul dintre profitul înainte de dobânzi și taxe și cheltuielile cu dobânzile – a scăzut la 541% în iunie 2025, cu 32 de puncte procentuale sub anul precedent și cu 118 puncte sub nivelul din iunie 2023.
Riscul valutar este concentrat exclusiv pe companii, având în vedere că 53% din portofoliul de credite al companiilor nefinanciare era denominat în valută în martie 2026, în comparație cu doar 7% în cazul creditelor acordate populației.
De asemenea, radierile companiilor revin pe o tendință de creștere. Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru prima jumătate a anului 2026, citate de Sierra Quadrant, indică o inversare clară a tendinței. În perioada ianuarie-iunie 2026, au fost înregistrate 46.283 de radieri, cu 5,69% mai multe decât în intervalul similar din 2025. Anul trecut, în aceeași perioadă, radierile scăzuseră cu 3,85% față de 2024, de la 45.548 la 43.793. În 2026, totalul a depășit ușor inclusiv nivelul de acum doi ani, cu 1,61%.
Mai relevant decât nivelul este ritmul: în iunie 2026, au fost înregistrate 7.145 de radieri, comparativ cu 6.545 în iunie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 9,17%, semnificativ peste media semestrului. Acest fenomen accelerează, nefiind în scădere.
Capitala a raportat 8.188 de radieri în primele șase luni, cu 624 mai multe decât în anul precedent, înregistrând o creștere de 8,25%. Bucureștiul a concentrat aproximativ 17,7% din totalul național și a generat singur circa un sfert din creșterea netă față de 2025.
„Tabloul nu e uniform: radierile au crescut în 26 de județe și au scăzut în alte 16, iar în 27 de județe, nivelul rămâne sub cel din prima jumătate a lui 2024. Fenomenul e concentrat în marile centre economice – exact acolo unde densitatea de firme e maximă și unde ciclul de viață al afacerilor e cel mai rapid. O precizare necesară: radierile nu trebuie confundate cu insolvențele sau falimentele. Datele includ societăți, persoane fizice autorizate și alte forme de organizare, iar radierea din Registrul Comerțului nu indică, individual, motivul închiderii activității. Ele măsoară ieșiri din piață, nu eșecuri. Separat, peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale acestui an”, explică analiștii Sierra Quadrant.
Concluzia este că marii jucători economici rezistă, în timp ce IMM-urile nu. Cele 160,5 miliarde de lei necesare pentru recapitalizare nu vor fi acoperite de stat și nici de bănci. Într-o economie în care finanțarea bancară reprezintă 9% din pasivul companiilor, chiar și o dublare a creditării ar rezolva doar o fracțiune din problemă.
„Sursele reale sunt trei, și toate sunt astăzi blocate sau insuficiente, de la profitul reinvestit, la aportul acționarilor și piața de capital. Aceasta din urmă ar trebui să fie, teoretic, soluția cea mai potrivită pentru companii mijlocii, dar este practic accesată de un număr infim de firme românești, în absența unei culturi a listării și a instrumentelor de finanțare adaptate”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Conform expertului
