Propunere din mediul de afaceri: Crearea unei liste negre a primăriilor și ministerelor cu datorii către sectorul privat
CONAF propune instituirea unei „liste negre” care să cuprindă ministerele și primăriile cu datorii față de mediul privat. Într-un comunicat de presă, CONAF solicită un indicator public de punctualitate în plăți pentru fiecare minister și primărie, subliniind că situația economiei private din România este critică, iar blocajele la rambursările de TVA generează probleme suplimentare.
„Pentru companiile care nu aplică sistemul TVA la încasare, exigibilitatea TVA poate interveni înainte ca factura să fie efectiv încasată. Dacă obligația fiscală nu este achitată la scadență, dobânzile și penalitățile se calculează începând cu ziua următoare. Când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare. Diferența este că acest drept nu funcționează, în practică, printr-un mecanism automat și simetric celui aplicabil obligațiilor fiscale. Nu are nici măsurătoare. Statul raportează plățile restante și arieratele, acestea din urmă fiind definite legal printr-o întârziere mai mare de 90 de zile. Ceea ce lipsește este un indicator public, standardizat și ușor comparabil, care să arate, pentru fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile. Iar unele datorii nu intră deloc în definiție. În sectorul energetic, volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 a prevăzut o alocare de 3,75 miliarde de lei pentru decontări,” punctează CONAF.
Confederația, cu 15.000 de companii membre, subliniază că mediul de afaceri a respectat termenele de plată, chiar și după majorările de taxe și impozite, acest lucru fiind evidențiat prin creșterea cu 25% a încasărilor la buget, în contrast cu scăderea semnificativă a cifrei de afaceri.
CONAF face referire la modelul italian, unde există indicatori de performanță la plată pentru diverse structuri de stat. „Italia aplică deja un mecanism de transparență a punctualității plăților publice. Administrațiile sunt obligate să publice un indicator privind timpii de plată: anual, în baza cadrului introdus în 2013, și trimestrial începând din 2015. Raportarea include și valoarea totală a datoriilor și numărul companiilor creditoare. În plus, administrațiile care depășesc termenele legale trebuie să indice măsurile adoptate sau planificate pentru corectarea întârzierilor. Transparența permite compararea administrațiilor și urmărirea evoluției în timp. În cazul comunelor din Calabria, de exemplu, timpul mediu de plată a scăzut de la 84 de zile în 2019 la 61 de zile în 2022, potrivit unei analize a Corte dei conti pe baza datelor Ministerului italian al Economiei și Finanțelor,” arată sursa citată.
CONAF solicită patru măsuri care nu implică noi facilități fiscale sau scheme de ajutor pentru companii. Prima dintre acestea se referă la Ministerul Finanțelor, care trebuie să publice lunar sumele datorate firmelor și perioada de întârziere. Deși ministerul publică deja informații privind plățile restante și arieratele, CONAF cere ca raportarea să permită identificarea, pentru fiecare instituție, a timpului efectiv de plată și compararea punctualității între autorități, după modelul din Italia.
O altă propunere vizează includerea în raportare a sumelor din schemele de compensare, sume pe care statul le datorează pentru servicii deja prestate, cum ar fi furnizorii de energie, pentru diferența dintre prețul plafonat și cel real. CONAF solicită ca raportarea publică să evidențieze distinct obligațiile aferente schemelor de compensare, inclusiv cererile validate, cele aflate în verificare și sumele achitate.
În plus, CONAF propune ca statul să plătească penalități în cazul întârzierilor, similar oricărui debitor. Legea nr. 72/2013 prevede deja dreptul creditorului la dobândă penalizatoare atunci când autoritatea contractantă întârzie plata. CONAF sugerează ca această dobândă să fie calculată și plătită din oficiu, fără ca furnizorul să fie obligat să inițieze demersuri pentru valorificarea unui drept deja prevăzut de lege.
În fine, CONAF cere ca restituirile de TVA să fie menținute într-un ritm constant, indiferent de guvernare. În primul semestru, statul a efectuat restituiri de TVA de aproximativ 18 miliarde de lei, iar acest ritm a fost o decizie administrativă, nu o obligație legală, putând fi încetinit fără modificarea niciunei legi. CONAF solicită ca ANAF să publice lunar termenul mediu de soluționare a cererilor de rambursare.
