Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează asupra riscurilor reducerii taxelor în 2027
O reducere de taxe şi impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanţează şi ar trimite automat România în „junk”.
Daniel Dăianu a subliniat că nu se poate compensa o inversare a măsurilor fiscale prin privatizări, argumentând că acest tip de raționament este eronat. Privatizările necesită timp și nu se pot realiza instantaneu, iar pierderile de venituri permanente nu pot fi echilibrate prin venituri temporare. El a evidențiat că entitățile de stat strategice nu ar trebui privatizate, deși restructurările și îmbunătățirea guvernanței corporative sunt necesare, iar listările parțiale la bursă sunt posibile.
Dăianu a menționat că în SUA și Europa se observă o revenire a politicilor industriale, dictate de necesitățile industriale și de securitate, nu de ideologie. Totodată, România nu dispune de spațiu fiscal și se confruntă cu riscuri valutare, având în vedere că nu este parte a zonei euro.
Analiza a evidențiat că corecția bugetară poate fi sprijinită prin absorbția fondurilor europene din PNRR și cele structurale, iar Programul SAFE ar putea înlocui parțial PNRR, chiar dacă implică împrumuturi. Dăianu a subliniat că acest program ar putea stimula semnificativ economia națională, mai ales dacă finanțările sunt direcționate către industria locală.
„Este bine că vom intra în OCDE, care promovează practici bune în funcţionarea economiei/societăţii. Dar să nu aşteptăm miracole. România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să continue reforme şi consolidarea fiscal-bugetară, să absoarbă fonduri europene, să elaboreze proiectul de buget pentru 2027”, a afirmat Dăianu.
El a menționat că economistii autohtoni discută despre modelul de dezvoltare, o temă care este de interes în întreaga Europă, având în vedere relațiile interne și externe ale UE.
Dăianu a subliniat impactul creșterii costurilor energiei după invadarea Ucrainei asupra economiei europene și a evidențiat problemele de funcționare a pieței unice a energiei. În România, organizarea inadecvată a pieței energetice și lipsa dispozitivelor de stocare conduc la situații paradoxale, cum ar fi vânzarea energiei ieftine dimineața și cumpărarea acesteia la prețuri mari seara.
România se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent mai mari decât cele din alte economii ale UE. Dăianu a estimat că, în 2026, deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 6% din PIB, în scădere față de 9,3% în 2024. De asemenea, deficitul de cont curent ar putea fi în jur de 7% din PIB în 2026. Ratingul suveran al României a fost menținut de agențiile Fitch și Moody’s, însă acest lucru a fost însoțit de avertismente serioase despre instabilitatea politică, care ar putea afecta consolidarea fiscal-bugetară și reformele necesare.
Dăianu a subliniat că dezechilibrele macroeconomice ale României sunt rezultatul politicilor macroeconomice ineficiente. Politicile fiscal-bugetare imprudente au dus la deficite bugetare excesive, iar dezvoltarea economică a fost dezordonată, cu inegalități între regiuni și pierderi de capital uman din cauza emigrației.
„Aceste dezechilibre nu sunt cauzate de un model de creştere defectuos, ci de politici expansioniste şi de neglijarea necesităţii de a obţine venituri fiscale prin combaterea evaziunii fiscale. Veniturile fiscale în România sunt de 27-28 la sută din PIB, comparativ cu media de 40 la sută în UE”, a declarat Dăianu.
Corecţia fiscal-bugetară este esenţială pentru a menţine controlul asupra datoriei publice. Dăianu a avertizat că, dacă ajustarea fiscal-bugetară nu continuă după 2026, datoria publică ar putea depăşi 80% din PIB până în 2034. Chiar dacă măsurile de consolidare actuale atenuează creşterea datoriei publice, acestea nu sunt suficiente pentru a o stabiliza.
Oboseala şi nemulţumirea societăţii sunt evidente după doi ani de îngheţare a salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Se preconizează că, în 2027, consolidarea bugetară va include o indexare a pensiilor şi salariilor, dar aceasta nu trebuie să devieze de la traiectoria de control al cheltuielilor publice. Problema legii salarizării unitare este de asemenea în discuție, având un impact financiar semnificativ.
Dăianu a subliniat că nu trebuie confundate dezechilibrele macroeconomice cu un model de creştere defectuos. Aceste dezechilibre sunt rezultatul erorilor din politica macroeconomică. Este necesar să se gândească la modalităţi de creştere economică viitoare şi la competitivitate, în contextul slăbiciunilor structurale care nu pot fi surmontate, legate de dificultăţile economiei europene.
Cheltuielile de apărare impun alegeri dificile, consumând resurse bugetare. Dăianu a subliniat importanţa încetării conflictului dintre Ucraina şi Rusia pentru salvarea vieţilor omeneşti şi a accentuat necesitatea unei arhitecturi de securitate în Europa, unde UE trebuie să dezvolte o capacitate credibilă de descurajare.
Viitorul României este strâns legat de cel al Uniunii Europene, iar un nou model de creştere economică necesită politici publice adecvate, atât la nivel naţional, cât şi european. România trebuie să protejeze resursele naturale şi să sprijine producţia autohtonă, iar cadrul financiar multianual 2028-2034 trebuie să fie utilizat în acest scop. Aderarea la zona euro nu poate avea loc cât timp avem deficite mari. Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poţi, să urmăreşti în mod consecvent un asemenea scop prin politici adecvate.
