György Birtolon, Accenture România: Adaptarea rapidă la cerințele pieței este esențială pentru competitivitate
Într-un interviu acordat Economica.net, György Birtolon a discutat despre provocările și oportunitățile industriei românești, subliniind că decalajul de automatizare față de Europa nu poate fi recuperat doar prin creșterea numărului de roboți.
El a explicat cum pot fi modernizate fabricile fără a înlocui utilajele existente și ce măsuri ar trebui să ia România pentru a deveni mai competitivă în contextul european. România dispune de o bază industrială solidă și competențe ingineriești care îi permit să participe activ la transformarea sectorului industrial european, dar trebuie să își redefinească prioritățile în atragerea investițiilor.
„România are deja o bază importantă de competențe industriale și de engineering, iar acesta este un avantaj. Până la urmă, întrebarea strategică nu este doar ce industrii atragem – este ce fel de activități din acele industrii. Dacă încercăm să concurăm cu Polonia sau Cehia strict pe asamblare cu costuri reduse, pierdem”, a declarat Birtolon.
Industria auto este un sector în care România poate continua să atragă investiții, însă natura acestor proiecte se transformă. Vehiculele devin din ce în ce mai integrate cu software, iar dezvoltarea produselor implică o colaborare mai strânsă între inginerie mecanică, electronică și programare.
Birtolon a menționat că oportunități există și în domenii precum energia și infrastructura, unde producția fizică este completată de servicii de inginerie și soluții software. Un exemplu de parteneriat global relevant este colaborarea dintre Accenture și Coretura, o societate creată de Volvo Group și Daimler Truck, care dezvoltă o platformă software pentru vehicule comerciale și camioane.
El a subliniat că România nu ar trebui să se concentreze pe atragerea capacității de producție, ci pe activitățile din jurul acesteia, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, engineeringul de produs și digital manufacturing. „Acolo putem construi mai multă valoare decât printr-o competiție bazată exclusiv pe costul forței de muncă”, a explicat Birtolon.
Conform datelor Federației Internaționale pentru Robotică, România are aproximativ 20 de roboți industriali la 10.000 de angajați, un nivel de cinci ori mai mic decât media europeană. Cu toate acestea, Birtolon a menționat că această medie nu reflectă diferențele între sectoarele industriale și fabricile din aceeași industrie.
„România este în urmă față de media europeană, dar media ascunde realități foarte diferite între industrii. Nivelul de automatizare variază considerabil de la o industrie la alta și chiar între fabrici din același sector”, a adăugat el.
Întrebat despre obstacolele în adoptarea roboților și cobotilor în România, Birtolon a spus că nu există o singură barieră, ci mai multe. „Pe primul loc, integrarea. Este partea cea mai dificilă. Într-o fabrică existentă ai utilaje de generații diferite, sisteme IT construite în perioade diferite și date în formate diferite”, a explicat el.
O altă provocare este justificarea investiției, care trebuie să abordeze o problemă concretă, cum ar fi productivitatea sau lipsa forței de muncă. Birtolon a subliniat importanța oamenilor, afirmând că inginerii și operatorii trebuie să înțeleagă cum să utilizeze tehnologia și cum să adapteze procesul în jurul acesteia.
Un aspect pozitiv este că fabricile existente pot fi digitalizate fără a fi nevoie de înlocuirea majorității utilajelor. Birtolon estimează că 70-80% dintr-o fabrică poate fi digitalizată prin conectarea utilajelor și instalarea de senzori, iar investițiile pot fi recuperate în 12-18 luni.
„În multe cazuri, provocarea este că datele produse de echipamente nu sunt colectate sau utilizate suficient. Poți interveni gradual, prin conectarea echipamentelor și implementarea sistemelor MES, fără să reconstruiești întreaga fabrică”, a detaliat el.
Digitalizarea fabricilor nu se limitează doar la automatizarea operațiunilor, ci permite companiilor să dezvolte și să lanseze produse mai rapid, să răspundă schimbărilor de pe piață și să gestioneze mai multe variante ale aceluiași produs. „Cel mai mare cost al amânării este viteza de lansare a produselor”, a subliniat Birtolon.
În opinia sa, o fabrică competitivă în România în 2030 va trebui să fie capabilă să răspundă rapid cerințelor pieței, prin conectarea sistemelor de proiectare, producție și aprovizionare, astfel încât deciziile să fie luate în timp real. Birtolon a conchis că „flexibilitatea va fi noua eficiență” în competiția industrială.
Un alt aspect important pentru atragerea investițiilor industriale în România este predictibilitatea mediului economic. Birtolon a evidențiat că instabilitatea regulilor fiscale poate influența negativ deciziile companiilor internaționale de a investi în fabrici sau centre de cercetare. „Dacă ar fi să aleg un singur factor, nu ar fi infrastructura — s-au făcut progrese reale în ultimii ani. Factorul critic astăzi este predictibilitatea”, a declarat el.
Potrivit acestuia, deși România are competențe și infrastructură în dezvoltare, instabilitatea fiscală poate face ca avantajele să își piardă relevanța. „Capitalul internațional nu caută piețe perfecte. Caută piețe credibile”, a concluzionat reprezentantul Accenture.
