Cod roșu demografic în România – INS anunță o continuare a prăbușirii populației
Populația României a continuat să scadă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care arată o scădere a numărului de nașteri și al deceselor în luna septembrie a acestui an. Sporul natural rămâne negativ, cu decesele de 1,4 ori mai multe decât nașterile.
România a experimentat un declin al sporului natural continuu în ultimii 34 de ani, fără nicio revenire. Ultimul an cu un spor natural pozitiv a fost 1991, iar din 1992 până în prezent, toate valorile au fost negative. În perioada 2020-2025, declinul a fost accelerat, fără excepții lunare, conform datelor de la ECONOMICA.NET.
Specialiștii estimează că nu există soluții pentru a opri declinul demografic anual de 80.000 – 100.000 de persoane, în contextul în care numărul de nașteri este de aproximativ 150.000, în timp ce decesele se ridică la un sfert de milion.
În luna septembrie 2026, au fost înregistrate 13.143 de certificate de naștere, ceea ce reprezintă o scădere de 100 (-0,8%) față de august 2026 și cu 158 (-1,2%) comparativ cu aceeași lună din 2025.
La 1 ianuarie 2026, populația vârstnică (persoanele de 65 de ani și peste) era de 3,903 milioane, reprezentând 20,5% din totalul populației rezidente, estimat la 19,041 milioane. Dintre aceștia, bărbații erau 1,555 milioane, iar femeile 2,349 milioane.
Regiunile cu cea mai mare proporție de vârstnici sunt Nord-Est și Sud-Muntenia, fiecare având peste 15,8%. Cele mai îmbătrânite regiuni, cu o pondere semnificativă a vârstnicilor, sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, cu peste 22% din populație. București-Ilfov rămâne cea mai tânără regiune, cu 18,1%.
România are o vârstă mediană de 44,4 ani, conform INS, care este sub media Uniunii Europene. În 2012, vârsta mediană în UE era de 41,9 ani, iar în România de 40,1 ani. Această vârstă a crescut la 43,4 ani în România în 2026.
Indicele de îmbătrânire demografică a fost de 135,9 vârstnici la 100 tineri la 1 ianuarie 2026. Structura gospodăriilor arată că cea mai mare parte este formată din salariați (47,6%) și pensionari (39,3%). Gospodăriile cu cap de gospodărie de 65 de ani și peste reprezintă 35,3% din total.
În septembrie 2026, au fost înregistrate 17.834 de certificate de deces, o scădere de 5,5% față de luna precedentă, cu 49 de decese înregistrate pentru copii sub un an. Majoritatea deceselor au avut loc la persoanele cu vârsta de 80 de ani și peste (40,8%).
La 1 iulie 2026, populația României era de 21,5 milioane, în scădere cu 0,5% față de anul precedent. În mediul urban, populația era de 11,8 milioane, iar în rural de 9,6 milioane. Ponderea populației vârstnice a crescut cu 0,3 puncte procentuale, iar cea a tinerilor a scăzut cu 0,1 puncte.
Proiecțiile INS indică o scădere a populației rezidente la 15.633.200 persoane în 2080, cu o pondere a vârstnicilor de 25,9% și un raport de dependență demografică de 65,5%.
Vasile Ghețău a declarat că nu există soluții pentru declinul demografic, având în vedere numărul constant de decese și nașteri scăzute. Tudorel Andrei a menționat că, pe termen mediu, se poate spera doar la stabilizarea sporului natural negativ.
Dumitru Sandu a adăugat că nu există soluții miraculoase, dar alte țări, precum Portugalia și Spania, au reușit să revină din declinul demografic. El a subliniat necesitatea folosirii fondurilor europene pentru a aduce românii înapoi și a cerut o statistică mai detaliată, precum și reforme în justiție.
Gelu Duminică a atras atenția asupra problemelor cu minoritățile existente, subliniind importanța reformării sistemului educațional pentru integrarea nou-veniților.
