România, printre ultimele țări din UE în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în companii
România se confruntă cu un dublu deficit: de adopție a inteligenței artificiale (AI) și de transformare organizațională, conform unei analize publicate de Agerpres.
Adoptarea simplă a unor instrumente precum Claude, ChatGPT sau Copilot nu este suficientă. ICDL atrage atenția că miza reală constă în a trece de la „folosim AI” la „lucrăm diferit datorită AI”. În acest context, middle managementul poate juca un rol esențial în transformarea adopției AI în impact concret în companii.
În 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii AI, comparativ cu aproape 20% media Uniunii Europene. România se confruntă astfel cu un dublu deficit: de adopție AI și de transformare organizațională. Problema accesului, competențelor și ritmului digitalizării reprezintă prima provocare, în timp ce a doua este mai subtilă: chiar și acolo unde AI este utilizată, aplicarea rămâne adesea individuală. De exemplu, un angajat își scrie un e-mail mai repede, un manager rezumă rapid un document, marketingul elaborează o prezentare sau vânzările generează o ofertă. Toate aceste activități sunt utile, dar simpla integrare a lui Claude sau ChatGPT într-o companie nu echivalează cu transformarea acesteia prin AI.
Un studiu McKinsey din 2026 arată că, în organizațiile aflate la început de adopție AI, liderii care și-au reproiectat fluxurile de lucru au o probabilitate de 5,3 ori mai mare de a raporta valoare economică comparativ cu cei care au păstrat procesele neschimbate: 32% față de doar 6%.
„Mesajul este simplu: nu promptul este revoluția. Procesul este. Dacă AI produce în câteva secunde un raport care înainte necesita o oră, dar datele sunt în continuare copiate manual din trei Excel-uri și documentul trece apoi prin patru aprobări, compania a accelerat o sarcină, nu a rezolvat procesul”, se arată în analiză.
Studiul relevă un paradox semnificativ: 70% dintre respondenți se consideră pregătiți să utilizeze AI, în timp ce doar 27% dintre lideri cred că organizația lor este pregătită pentru transformarea necesară. Pregătirea organizațională explică 48% din diferența dintre companiile care generează valoare din AI și cele care nu, comparativ cu 25% în cazul pregătirii individuale.
„Cu alte cuvinte, oamenii pot învăța rapid să utilizeze AI. Companiile se transformă mai greu. Top managementul stabilește direcția și bugetul, iar IT-ul furnizează tehnologia. Însă managerii operaționali și specialiștii care coordonează activitatea zilnică știu unde aceeași informație este introdusă de trei ori, unde se pierde timp cu un raport, unde o aprobată blochează inutil fluxul sau unde se repetă săptămânal o activitate pentru că ‘așa s-a făcut întotdeauna’. De aceea, middle managementul poate fi principalul accelerator al transformării AI. În loc să primească doar mesajul ‘trebuie să folosim AI’, managerii pot porni de la o întrebare mult mai concretă: care este activitatea repetitivă din echipă care consumă cel mai mult timp și creează cea mai puțină valoare? Acolo începe, de multe ori, un caz bun de utilizare AI”, explică autorii analizei.
Pentru multe firme românești este prezentă și o etapă anterioară: experimentarea, în care AI este utilizată de angajați, dar fără o integrare reală în procese. Saltul dificil este trecerea de la „eu folosesc AI” la „noi ne-am schimbat modul de lucru datorită AI”.
ICDL România recomandă companiilor să nu demareze procesul de transformare cu 20 de agenți AI, ci cu trei procese.
„Transformarea nu presupune neapărat proiecte spectaculoase. Un IMM poate începe prin identificarea a trei procese cu pierderi evidente de timp: raportarea săptămânală a vânzărilor, răspunsul inițial la solicitările clienților sau transformarea notițelor unei ședințe în sarcini, responsabili și termene. Procesul este documentat, simplificat și automatizat acolo unde are sens, apoi rezultatul este măsurat: ore economisite, mai puține erori, răspuns mai rapid către client sau eliminarea unei etape inutile. Apoi se repetă”, afirmă ICDL România.
Autorii analizei subliniază că adopția trebuie să fie responsabilă, iar AI Act a devenit aplicabil în mare parte din 2 august 2026, având termene distincte pentru anumite categorii de sisteme cu risc ridicat.
„România trebuie să recupereze decalajul evident de adopție față de restul Uniunii Europene. Însă succesul nu poate fi măsurat doar prin numărul firmelor care declară că folosesc AI. Întrebarea relevantă este ce s-a schimbat în companie datorită AI: au fost eliminate procese inutile, sunt deciziile mai rapide, se folosesc mai bine datele și angajații petrec mai puțin timp cu activități repetitive? În urmă cu peste un secol, simpla înlocuire a motorului cu abur cu motorul electric nu a revoluționat imediat fabrica. Saltul de productivitate a venit când fabrica însăși a fost reorganizată în jurul noii tehnologii. Riscul este similar și astăzi: să punem un motor AI într-o organizație construită pentru altă epocă și să așteptăm transformarea. AI poate face un angajat mai rapid. Managementul poate face compania mai bună. Iar middle managementul poate fi exact locul în care această transformare începe”, concluzionează analiza.
