Inflația va crește până la sfârșitul anului, leul rămâne vulnerabil

Inflația va crește până la sfârșitul anului, leul rămâne vulnerabil

Indicele Prețurilor de Consum (IPC) din septembrie s-a situat la 6,61% a/a, accelerând de la 6,17% a/a în august.

Acest nivel a corespuns în mare măsură estimării BCR de 6,63% față de aceeași perioadă a anului trecut și a fost peste mediana sondajului Bloomberg de 6,37% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețurile combustibililor și ale energiei au fost principalii factori care au determinat reaccelerarea inflației în septembrie.

Inflația de bază a înregistrat o variație nesemnificativă față de august, scăzând la 6,1% față de aceeași perioadă a anului trecut de la 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, în conformitate cu estimările noastre.

„Având în vedere că valoarea din septembrie s-a situat în linie cu așteptările noastre, ne revizuim prognoza privind inflația la sfârșitul anului la 7,0% față de anul precedent, de la 6,4% anterior”, a declarat BCR în Comentariul său instantaneu în urma deciziei BNR din 8 octombrie. Un aspect important de subliniat este faptul că prețurile la energie electrică nu au crescut atât de mult pe cât ne așteptam în septembrie.

Publicitate

Acest lucru ne determină să credem că luna viitoare ar trebui să asistăm la o creștere semnificativă a acestei componente a coșului IPC. Acest lucru reprezintă unul dintre principalele riscuri de creștere pentru prognoza noastră și este probabil cea mai mare sursă de incertitudine. Deprecierea recentă a leului ar trebui, de asemenea, să înceapă să se reflecte în inflație în lunile următoare, în timp ce evoluțiile de pe piața combustibililor rămân o altă sursă de îngrijorare.

Pentru 2027, însă, ne revizuim prognoza privind inflația la sfârșitul anului la 3,8% față de anul precedent, de la 4,3% față de anul precedent. Decalajul negativ de producție și o eventuală relaxare”, arată analiza Erste BCR.

Analiza băncii austriece arată că un aspect important al traiectoriei de dezinflație din anul viitor, cu condiția ca orientarea fiscală să rămână fermă, ceea ce, la rândul său, depinde de stabilitatea politică, ar trebui să permită BNR să înceapă relaxarea politicii monetare. Guvernatorul BNR a declarat în cadrul conferinței de presă din august că Banca Centrală va începe să ia în considerare reducerile de dobândă odată ce inflația va scădea sub nivelul dobânzii de referință, la începutul anului viitor.

Majorările de dobândă în România par puțin probabile, având în vedere că economia funcționează cu un decalaj de producție profund negativ. Inflația CORE2 ajustată (inflația globală, excluzând prețurile administrate, produsele volatile, tutunul, alcoolul și energia electrică), un indicator monitorizat îndeaproape de BNR, a încetinit la 6,1% a.a. în septembrie, de la 6,2% a.a. în august.

În cadrul acestui indicator, inflația de bază a produselor alimentare a rămas neschimbată la 4,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, inflația de bază a produselor nealimentare a scăzut la 4,8% față de aceeași perioadă a anului trecut în septembrie, de la 5,1% față de aceeași perioadă a anului trecut în august, în timp ce inflația de bază a serviciilor a încetinit la 10,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 11,0% față de aceeași perioadă a anului trecut.

BCR se așteaptă ca inflația de bază să continue să încetinească, încheind anul la 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut și ajungând la 3,3% față de aceeași perioadă a anului trecut până în decembrie 2027.

În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,77% în septembrie. Prețurile produselor alimentare au crescut cu 0,17% față de luna precedentă, în principal ca urmare a creșterii prețurilor la legume, carne și produse lactate. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 1,19% față de luna precedentă, reflectând în mare măsură creșterea prețurilor la combustibili. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,71% față de luna precedentă, creșterile fiind înregistrate pe o gamă largă de categorii.

La rândul său, ING Bank subliniază că dificultățile din sectorul energetic mențin piețele emergente sub presiune. „Inflația din România a crescut de la 6,2% la 6,6% în septembrie, depășind așteptările pieței și inversând parțial scăderea bruscă înregistrată în august. Atât noi, cât și banca centrală, ne așteptăm la o creștere modestă până la sfârșitul anului, înainte ca dezinflația să reînceapă anul viitor”, arată analiza ING Bank.

Despre evoluția cursului de schimb, ING spune că, în ciuda evitării scăderii ratingului suveran, leul românesc rămâne vulnerabil. Tendințele leului merg de la depreciere până la nivelul de 5,35 între o lună și trei luni la 5,40 de lei un euro în șase luni și 5,45 de lei în următoarele 12 luni.

Perechea EUR/RON a înregistrat a doua mișcare majoră a anului, urcând de la 5,28 la 5,35, nivel care pare să fie cel pe termen scurt. Intervențiile oficiale au atenuat probabil impactul presiunilor semnificative de ieșire a capitalurilor atât pe parcursul lunii septembrie, cât și până în prezent în octombrie, temerea privind retrogradarea ratingului și instabilitatea politică prelungită fiind factorii cheie.

„Deși ratingul a rămas neschimbat, scena politică nu a ajuns încă la un consens. Elementul pozitiv cheie care susține perspectiva de credit rămâne deficitul bugetar, care se situa la 2,89% din PIB în august 2026 (față de 4,50% în august anul trecut)”, arată ING Bank.

O gestionare mai strictă a lichidităților a determinat recent randamentele implicite pe piața valutară să atingă cele mai ridicate niveluri din mai 2025, dar și presiunile de finanțare s-au diminuat față de nivelul maxim atins la începutul lunii octombrie. ING Bank se așteaptă ca perechea valutară să se mențină în jurul nivelurilor actuale până la sfârșitul anului și să închidă anul viitor în apropierea valorii de 5,45 de lei pentru un euro.