România se confruntă cu o situație economică dificilă, având 84 de miliarde euro scadente în 2027-2030
Aproape 84 de miliarde de euro vor ajunge la scadență în 2027-2030. România trebuie să aleagă între o economie bazată pe consum și una bazată pe producție, procesare și investiții. În următorii patru ani, statul trebuie să refinanțeze aproximativ 83,9 miliarde de euro numai din principalul datoriei publice ajunse la scadență, fără a include deficitele viitoare, dobânzile și noile împrumuturi.
Afirmă Nicu Vasile, fost președinte AL Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, în analiza transmisă de organizație. Potrivit acestuia, datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.
Totodată, el atrage atenția asupra raportului dintre cheltuielile cu asistența socială și investițiile publice. „În 2026, se estimează că statul va cheltui cu asistența socială 249,2 miliarde lei, adică 12,2% din PIB, în timp ce investițiile publice sunt proiectate la 160 miliarde lei. Această comparație nu înseamnă că România nu trebuie să își protejeze populația vulnerabilă. Asistența socială este necesară și trebuie menținută pentru cei care au nevoie de ea”, susține președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă.
În opinia sa, banii publici ar trebui orientați într-o măsură mai mare către investiții productive. „Dacă banii publici sunt transformați în investiții productive, cu un grad mare de multiplicare, cum ar fi în fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare și educație profesională, economia ar genera: locuri de muncă, venituri, profituri, taxe, contribuții, exporturi, creștere economică. În schimb, o economie dependentă de consum și transferuri sociale riscă să intre într-un mecanism falimentar pentru țară: împrumuturi, consum, importuri, deficit comercial, noi împrumuturi, dobânzi, taxe mai mari”, explică acesta.
Nicu Vasile consideră că au fost făcuți pași în direcția sprijinirii investițiilor, însă la o scară încă redusă. „În 2026 există o schimbare de direcție: Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde lei pentru investiții în industria prelucrătoare, destinată inclusiv sectoarelor în care România are importuri ridicate și înregistrează un deficit comercial mare. Investițiile eligibile pornesc de la 50 milioane lei. În 2025, schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor au însemnat finanțări de 1,85 miliarde euro, care au atras investiții totale de peste 4,2 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă. Dar aceasta trebuie să devină o politică economică națională, nu o serie de programe izolate”, afirmă acesta.
În analiza sa, problema structurală a economiei românești este legată și de ponderea importurilor în consum. „Nu faptul că românii consumă, ci faptul că o parte prea mare din consum este alimentată de importuri, aceasta este problema economiei românești. Nu putem rezolva această problemă doar prin creșteri de taxe așa cum a făcut în ultimul an Guvernul Bolojan. Limitele acestei politici bazate doar pe taxare pentru reducerea deficitului bugetar le vedem astăzi cu toții. Sărăcirea populației și trimiterea în faliment a zeci de mii de firme au dus la o scădere economică fără precedent, chiar mai mare decât în perioada crizei economice asociate pandemiei de Covid”, a adăugat Nicu Vasile.
Acesta susține că protecția socială trebuie menținută pentru persoanele vulnerabile, dar că dezvoltarea economică ar trebui să reducă numărul celor dependenți de aceasta. „România nu trebuie să reducă protecția socială pentru oamenii vulnerabili. România trebuie să reducă, prin dezvoltare economică, numărul oamenilor care ajung dependenți de protecție socială. Aceasta este diferența dintre asistență socială ca soluție temporară și politică economică de dezvoltare pe termen lung. Deocamdată nici un guvern din ultimii 10 ani nu a fost interesat să dezvolte politici economice pe termen lung, ci a acționat doar electoral. Pentru aceasta a preferat să mențină o politică de protecție socială cu mult peste ce își permite statul român”, afirmă acesta.
Nicu Vasile face referire și la ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensiile și alte beneficii sociale în veniturile bugetare. „Statistica ne arată că în primul trimestru al anului 2026 din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Asta ne arată că pentru investiții în dezvoltarea țării nu mai rămâne aproape nimic. Iar dacă mai adăugăm că din acel aproape nimic, cam totul s-a dus pe investiții fără sens într-o perioadă de criză, avem dimensiunea dezastrului în care ne aflăm”, afirmă el.
În același context, acesta critică presiunile pentru creșterea salariilor din sectorul public. „Peste 1,20 milioane de angajați la stat luptă pentru salarii mai mari, în timp ce mediul privat luptă doar pentru supraviețuire. Liderii marilor confederații sindicale, care în general reprezintă doar interesele angajaților de la stat, își fac din nou numărul de luptători ai dreptății sociale, dar nu sunt interesați de ce se întâmplă în economia reală”, susține președintele PNADD.
El invocă, în acest sens, și numărul firmelor radiate. „Statistica arată că 52.741 de firme au fost radiate în șapte luni ale anului, după ce în 2025 au fost închise 144.000 de firme. Aceste cifre ascund în spate zeci de mii de șomeri, dar pentru veșnicii lideri ai confederaților sindicale singurul lucru care contează este creșterea salariilor la stat. Creșterile salariale din ultimii ani din sectorul de stat, cu mult peste media din sectorul privat, nu au avut la bază criterii de performanță. Astăzi liderii mișcării sindicale refuză să recunoască că angajații statului au dus-o în ultimii ani mult mai bine decât le-ar fi permis veniturile statului, iar această situație nu mai poate continua pentru că nu mai sunt bani, iar deficitul bugetar nu mai poate crește”, afirmă Vasile.
În opinia sa, este necesară și o reformă a sectorului public. „Statul român are nevoie de reforma sectorului de stat. De la primării, la ministere și agenții, peste tot trebuie operate reduceri de personal. Până acum, reforma sistemului de stat clamată de Ilie Bolojan a fost un simulacru. Două treimi dintre comunele din România nu își pot acoperi cheltuielile din propriile venituri și au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, 1.500 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori, dar continuăm să plătim un aparat biroc
În final, acesta susține necesitatea unei schimbări a modelului economic”, afirmă președintele PNADD.
