Plăți nejustificate de 4,6 milioane lei de 20 de spitale publice pentru veniturile angajaților
În anul 2025, CNAS a efectuat controale la 42 spitale aflate în contract cu 25 Case de Asigurări de Sănătate, cu privire la influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din aceste unităţi sanitare.
La 20 spitale, CNAS a identificat abateri pentru care a stabilit măsuri de recuperare a sumelor calculate eronat în valoare totală de 4.605.415 lei, reprezentând 0,66% din suma totală verificată, se arată în documentul CNAS, citit de Economica.net.
Termenul „influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare” se referă la plăţile făcute din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru acoperirea creşterilor salariale acordate personalului în baza salarizării unitare.
Aceste plăţi sunt evidenţiate la capitolul mare de plăţi din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, denumit în execuţie transferuri între unităţi ale administraţiei publice. Mai clar, banii de la acest capitol sunt transferuri din FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare, conform analizelor Economica.net.
Analiza publicată de Economica.net a arătat că transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 17,1 miliarde de lei în 2025, iar suma de la acest capitol e cu 10,5% mai mare decât cea din 2024.
Suma de la acest capitol reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.
Aceste sume sunt importante deoarece sunt plătite din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, alimentat în proporţie covârşitoare cu sumele din CASS reţinută salariaţilor, reţinută pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei începând cu luna august 2025.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, în veniturile totale ale FNUASS e de 82,38% în anul 2025 şi este cu aproape 1,8 puncte procentuale mai mică decât cea din anul 2024. Ponderea subvenţiilor în veniturile totale e de 10,35% în anul 2025 şi e cu peste 2 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2024. Ponderea veniturilor din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, în veniturile totale rămâne stabilă în 2025 şi în 2024, de 7,1% din veniturile totale ale FNUASS.
Puţin peste 20% (20,28%) din plăţile totale ale Fondului Sănătăţii au fost făcute pentru a acoperi influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare, arată analiza Economica.net. Aceste cheltuieli au costat aproape la fel de mult ca serviciile medicale acordate asiguraţilor în unităţi sanitare cu paturi în 2025.
Am spus mai sus că „influenţele financiare determinate de creşterile salariale ale personalului din unităţile sanitare” au costat 17,1 miliarde de lei plătiţi din FNUASS în 2025 şi suma de la acest capitol e cu 10,5% mai mare decât cea din 2024. Spre comparaţie, pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS aproape 17,8 miliarde de lei în 2025, cu aproape 8% mai mult decât în 2024.
Până în prezent, plata influenţelor financiare determinate de creşterile salariale se face din FNUASS, o anomalie tolerată timp de cel puţin 10 ani. Aceasta este rezultatul punerii în aplicare de către CNAS a unor acte normative adoptate începând cu anul 2015, menite să asigure venituri salariale care să stimuleze desfășurarea activității în România a personalului medical, oprind astfel exodul acestuia către alte state mai dezvoltate.
Plata influenţelor financiare determinate de creşterile salariale se face din FNUASS. Bugetul FNUASS se constituie și se utilizează în scopul asigurării accesului asiguraților la medicamente, servicii medicale, dispozitive și materiale sanitare, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Soluția de corecție la care lucrează CNAS este introducerea finanțării influenţelor, majorărilor salariale din spitalele publice în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești, a transmis CNAS recent, într-o luare de poziţie.
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii.
Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se ridică la 69,5 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 14% mai mari decât cele realizate în anul 2024.
Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.
Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care dep
