Parlamentul European nu va aproba bugetul UE cu tăieri riscante pentru România, spune Mureșan
„Ne așteptăm ca la finalul acestei săptămâni președinția irlandeză a Consiliului UE să vină pe masă cu un compromis în Consiliu și ne așteptăm ca acest subiect să fie dezbătut intens la Consiliul European de săptămâna viitoare”, a declarat Mureșan, într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români, cu o zi înainte de o dezbatere pe această temă în plenul PE.
Mureșan a subliniat că, odată ce președinția irlandeză va prezenta o nouă propunere de compromis, Parlamentul European, la nivelul co-raportorilor și al liderilor de grupuri parlamentare, va reacționa. Dacă, însă, președinția irlandeză propune tăieri, reacția Parlamentului European va fi una foarte fermă și PE nu va vota un buget care ar include tăieri periculoase pentru România sau pentru vreun alt stat membru al Uniunii Europene.
Vicepreședintele grupului europarlamentar al Partidului Popular European a menționat că cetățenii europeni așteaptă ca Uniunea să facă mai mult în anii următori, sprijinind fermierii, regiunile și investind în securitate, apărare și competitivitate. „UE nu poate face mai mult cu același buget. Dacă așteptăm mai mult de la Uniunea Europeană, e nevoie de o creștere a bugetului”, a explicat Mureșan.
El a adăugat că, în cazul în care statele frugale insistă pe tăieri, problemele și provocările Uniunii Europene nu vor dispărea și vor trebui rezolvate la nivel național, ceea ce va genera cheltuieli mai mari. Mureșan a subliniat importanța ca reprezentanții României în Consiliul European să impună un buget superior celui propus inițial de Comisia Europeană, care să fie suficient pentru România.
Acesta a făcut referire și la țările candidate la aderare, menționând că în poziția Parlamentului European este inclusă o clauză obligatorie de revizuire. Aceasta înseamnă că, dacă UE se va extinde în perioada 2028-2034, va avea loc o revizuire a bugetului pentru a aloca fonduri noilor state membre.
Mureșan a precizat că, deși se alocă în prezent fonduri pentru statele candidate, nu se cunoaște când va adera Republica Moldova, ce condiții va negocia și care va fi nivelul său de dezvoltare economică. „Nu putem face acum o evaluare precisă pentru viitoarele state membre”, a adăugat el.
Parlamentul European va organiza miercuri dimineața o dezbatere pe tema negocierilor privind următorul CFM, după ce eurodeputații și-au prezentat solicitările în aprilie anul trecut. În poziția sa privind cadrul financiar multianual 2028-2034, adoptată în aprilie, PE a solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea din iulie 2025 a Comisiei Europene, pentru a susține priorități esențiale precum apărarea, securitatea, competitivitatea și politicile de coeziune și agricultură.
Eurodeputații au propus, de asemenea, noi surse de venituri pentru bugetul comun, inclusiv o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive.
Proiectul privind poziția de negociere a Consiliului UE, în timpul președinției cipriote, a propus o reducere de 2% comparativ cu propunerea Comisiei. Aprobarea viitorului CFM necesită votul Parlamentului European cu majoritatea absolută a eurodeputaților.
