Cursul valutar rămâne instabil, România caută fonduri externe fără un guvern
Surse din mediul financiar bancar arată că, până în 16-17 octombrie, România ar trebui să aibă un guvern desemnat pentru a putea realiza emisiunea de obligațiuni pe piețele externe până pe data de 7 noiembrie 2026.
Dat fiind nivelul ridicat al bondurilor americane, este de așteptat ca România să încerce să se împrumute și de pe alte piețe: Europa și chiar Asia, ca de exemplu Japonia, spun aceleși surse.
În afara componentei politice care joacă un rol important în faptul că euro a ajuns peste nivelul de 5,35 de lei la cursul oficial al BNR, este faptul că, oricum, cursul de schimb trebuia corectat, piața confruntându-se de ceva vreme cu un leu supraevaluat.
În Macroeconomic Outlook pe 2027, analizele și sondajul CFA România previzionează un nivel de 5,4-5,5 lei pentru un euro, cu riscuri de depreciere ceva mai sus pentru finalul lui 2027. „Este vorba de o depreciere ordonată, în contextul riscurilor legate de credibilitatea fiscală și de șocurile externe”, arată raportul CFA.
„Trendul de depreciere al leului începuse deja. Dacă ne uităm în urmă, din momentul izbucnirii războiului din Ucraina, leul s-a apreciat în termeni reali cu 17%”, a declarat Adrian Codîrlașu cu ocazia prezentării raportului CFA. De anul trecut, moneda națională s-a înscris pe un trend de depreciere, care va continua, după cum apreciază specialiștii CFA. Astfel, în următorii ani, leul se va deprecia cu 2%-3% pe an. La ora actuală, în termeni reali, leul rămâne apreciat. Există voci în piață, care spun că un euro de 5,5 lei nu este însă așa departe.
De altfel, într-un raport recent pentru investitori, ING Bank arăta că „banca centrală pare din ce în ce mai dispusă să permită o mai mare flexibilitate a cursului EUR/RON, ceea ce adaugă un risc suplimentar de creștere pentru această pereche valutară”. Ceea ce s-a și întâmplat, dealtfel. În plus, după o zi de relativă acalmie, leul și-a reluat deprecierea și pe fondul vânzărilor de titluri de stat pe care le-au operat investitorii în piață pe data de 6 octombrie, după ce cu o zi înainte se „îndestulaseră” cu titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor pe piața internă pe data de 5 octombrie.
Cea de-a treia componentă care conduce la deprecierea leului este cea politică. Chiar dacă a fost nominalizat ca prim-ministru Luca Niculescu, România încă nu are guvern și propunerile de miniștri sunt așteptate cu mare interes de către piață. În plus, surse din piață susțin că România ar trebui să aibă guvern până pe 16-17 noiembrie pentru a folosi fereastra de oportunitate de trei săptămâni oferită de piețele externe și a realiza o emisiune până pe data de 7 noiembrie 2026.
În plus, contextul extern nu este cel mai favorabil pentru leu, atins la rândul său de crizele suprapuse din Occident: cea a petrolului și gazelor, a energiei și chiar raportul euro – dolar.
Euro s-a depreciat față de dolarul american în ultima săptămână, ajungând la aproximativ 1,12, o valoare care nu a mai fost înregistrată din mai 2025. Moneda europeană se află sub presiune, pe fondul lărgirii diferenței dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani și cele ale obligațiunilor de stat germane, de la 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale.
Această evoluție sporește atractivitatea activelor denominate în dolari, pe fondul așteptărilor privind o politică monetară mai restrictivă în SUA și o economie mai slabă în zona euro. Incertitudinea politică și situația tensionată a finanțelor publice din Franța, alături de alegerile anticipate din Spania, sporesc îndoielile cu privire la stabilitatea zonei euro. Odată cu euro se depreciază și leul, banii investitorilor căutând investițiile în dolari.
Curs BNR – Euro atinge cea mai mare valoare din istorie la cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională marţi, 6 octombrie 2026, 5,3527 de lei/euro. Precedentul record a fost atins vineri 2 octombrie (5,3447 de lei/euro).
