Parchetul german acuză Ucraina de sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022
Parchetul german a acuzat joi autorităţile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor Nord-Stream la puţin timp după invazia rusă din Ucraina.
Anunţul a venit în contextul în care, cu o zi înainte, a fost inculpat un prim suspect, identificat ca Serghii Kuznieţov, care, conform parchetului, „şi alţi militari au elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”.
Sabotajul a avut loc în septembrie 2022, când conductele submarine au fost sabotate cu explozibil. Kuznieţov a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia şi ulterior extrădat în Germania în septembrie.
Acesta susţine că, în momentul sabotajului, se afla în Ucraina şi a fost comandant în armata ucraineană până în 2023.
Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi (scafandri, un comandant de navă şi un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania şi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate.
Parchetul a subliniat că „obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte şi de a face în aşa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerţul cu gaze naturale pentru a-şi finanţa efortul de război”.
Este important de menţionat că Nord Stream 2 nu era în funcţiune la momentul evenimentelor, iar Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă în Ucraina, „circa jumătate din nevoile anuale de gaze naturale” ale Germaniei.
Berlinul a fost criticat pentru construcţia Nord Stream, lansat în 2011, pentru că gazoductele au sporit dependenţa energetică europeană faţă de o ţară ostilă. După invazie, UE a fost nevoită să pună capăt celei mai mari părţi a importurilor de hidrocarburi ruseşti, ceea ce a dus la o creştere accelerată a preţurilor energiei.
Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul.
