ONU consideră insuficientă reducerea cu 6% a emisiilor globale până în 2035
Nivelurile totale la nivel mondial ale emisiilor de GES (…) care vor rezulta din punerea în aplicare a noilor planuri de acțiune privind clima ar trebui să atingă un vârf, apoi să scadă până în 2035, situându-se, în medie, cu 6% sub nivelurile din 2019, se arată într-un nou raport al ONU, elaborat cu mai puțin de două săptămâni înainte de deschiderea celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia.
Și, chiar și dacă țările și-ar pune în aplicare pe deplin planurile, precum și obiectivele condiționale, scăderea emisiilor ar ajunge doar la 9%.
Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC/IPCC), publicat în 2023, pentru a spera la limitarea creșterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială până la sfârșitul secolului – obiectivul cel mai ambițios al Acordului de la Paris – este necesară reducerea emisiilor globale cu 43% până în 2030 și cu 60% până în 2035, comparativ cu nivelul din 2019.
În raportul său de anul trecut, ONU anticipa o reducere cu 10% a emisiilor până în 2035, însă aceasta înainte de a lua în calcul efectele retragerii Statelor Unite din Acordul de la Paris și în condițiile în care multe țări nu își publicaseră încă noile angajamente climatice. Anul acesta, raportul se bazează pe contribuția națională determinată (NDC) a 154 de țări, care reprezintă aproximativ 70% din emisiile mondiale.
„Acest raport ne reamintește, încă o dată, de vânturile potrivnice cu care ne confruntăm în prezent”, a declarat Simon Stiell, coordonatorul programului ONU privind clima. Chiar dacă „națiunile rămân hotărâte și merg mai departe”, aceste cifre „demonstrează încă o dată că progresele colective rămân în mod clar insuficiente”, a adăugat el.
„Punând accentul pe măsuri concrete menite să favorizeze o mai bună punere în aplicare, COP31 din Turcia poate să contribuie la remedierea unora dintre principalele lacune”, a concluzionat responsabilul.
În alte două rapoarte publicate de asemenea marți, ONU subliniază că, în ceea ce privește adaptarea și finanțarea, s-au înregistrat progrese, însă acestea sunt încă departe de a fi suficiente. Fluxurile globale de finanțare destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră au atins astfel o medie de 1.900 miliarde de dolari pe an în 2023 și 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 32% comparativ cu 2021 și 2022, susținută în mare măsură de investițiile private, se precizează în raport.
Cu toate acestea, cifra rămâne mult sub nivelul necesar – un raport recent al Climate Policy Initiative (CPI), preluat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), estima aceste necesități de finanțare la 7.800 miliarde de dolari pe an până în 2030, apoi la 9.000 miliarde între 2031 și 2035.
