Minerii polonezi îmbrățișează tranziția către energia eoliană
Împreună cu alți șapte mineri, Grzegorz Witek participă la un program de formare la Gorzyca (vestul Poloniei), organizat de EDF Power Solutions Polonia, pentru recalificarea minerilor de a lucra în sectorul energiei eoliene, o tranziție care ilustrează revoluția energetică care se derulează în prezent în Polonia.
„La noi în mină este întotdeauna întuneric, nu există lume exterioară, nu există soare. Aici, lucrăm în aer liber”, declară Grzegorz, care a petrecut paisprezece ani în subteran.
Înainte de a urca pe turnurile turbinelor eoliene, participanții au urmat trei săptămâni de instruire la centrul Vulcan din Szczecin, un oraș-port la Marea Baltică. Programul de instruire este intens, incluzând teme precum întreținerea, siguranța, lucru la înălțime și prim-ajutor.
Potrivit instructorului Michal Rak, minerii posedă abilități valoroase. Obișnuiți cu medii extreme, aceștia abordează această nouă profesie cu seriozitate. „După ce lucrează un kilometru sub pământ, faptul că se află la sute de metri deasupra solului nu îi deranjează cu adevărat”, observă el. Dar mai presus de toate, sunt conștienți de riscuri și „nu iau lucrurile în derâdere”, spune Michal Rak.
În jurul orașului Gorzyca, turbinele eoliene împânzesc acum orizontul. Această imagine devine din ce în ce mai frecventă într-o țară care a fost mult timp dependentă de cărbune. Timp de decenii, cărbunele a fost unul dintre pilonii economici și culturali ai Poloniei, dar acum pierde teren. Companiile miniere acumulează pierderi, în ciuda ajutorului guvernamental, care a alocat 2,1 miliarde de euro acestui sector, în 2024.
Extragerea unei tone de cărbune costă, acum, aproape de două ori mai mult decât importul acesteia, iar producția internă nu mai satisface pe deplin nevoile țării. De asemenea, ponderea cărbunelui în mixul energetic scade, de la aproximativ 90% în 2008, la aproape 50% în prezent.
Energia fotovoltaică și eoliană produce peste 30% din electricitatea Poloniei, iar Guvernul de la Varșovia vizează 50% până în 2030 și 69% până în 2040. Prima centrală nucleară este așteptată să intre în funcțiune în anul 2036. Această schimbare este însoțită de un declin continuu al forței de muncă din minerit. Sectorul, care angaja aproape 400.000 de persoane la sfârșitul erei comuniste, are în prezent doar 70.000.
În paralel, Guvernul mizează pe crearea a aproximativ 300.000 de locuri de muncă legate de tranziția energetică până în 2030. Aceasta reprezintă o provocare uriașă pentru companiile care caută lucrători cu experiență.
„Nevoile de recrutare în sectorul energiei eoliene vor crește exponențial în următorii ani”, avertizează Alicja Chilinska-Zawadzka. În ultimii trei ani, filiala grupului francez a finanțat și organizat aceste programe de recalificare. Aproximativ cincizeci de mineri au participat deja și toți au primit oferte de muncă. „Unii și-au început deja activitatea, alții sunt pe cale să o facă”, spune ea.
Interesul pentru program rămâne puternic. „În timpul primei ediții, au fost cinci mineri pentru zece posturi. În cele din urmă, de-a lungul anilor, am avut de patru ori mai mulți candidați decât locuri”, subliniază Mariusz Tomalik, purtător de cuvânt al Companiei de Restructurare Minieră (SRK).
La 41 de ani, cu zece ani de experiență în minerit, Marek Mikolajczyk este mulțumit că a făcut pasul decisiv. De peste 18 luni, lucrează la construirea de turbine eoliene. „Munca este mai plăcută, mai puțin solicitantă și mai puțin periculoasă”, explică el. La acestea se adaugă un salariu mai mare, o atmosferă mai bună și posibilitatea de a călători. Dezavantajul: „despărțirile lungi de familie în timpul serviciului”, spune el din Kosovo, unde lucrează la construirea unui parc eolian.
