Furnizorii privați de servicii sociale solicită consultări înainte de reformarea sistemului
Recent, situații grave legate de funcționarea unor centre destinate persoanelor vulnerabile au generat un răspuns ferm din partea statului, susținut fără rezerve de furnizorii privați de servicii sociale.
Aceste organizații nu se pronunță asupra faptelor aflate în analiza autorităților, însă consideră că acest moment trebuie abordat nu doar ca o problemă punctuală care necesită măsuri imediate, ci și ca un semnal major: sistemul de licențiere, monitorizare și finanțare a îngrijirii vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități are nevoie de o reformă reală, coerentă și aplicabilă.
Realitatea semnalată din 2024 este confirmată și de instituțiile statului, cum ar fi Avocatul Poporului, care a transmis Ministerului Muncii că înăsprirea condițiilor de licențiere și relicențiere a dus la ieșirea unor operatori de sub radarul autorităților. Astfel, efectul a fost contrar așteptărilor: în loc de un control mai riguros, statul a ajuns să aibă o vizibilitate redusă.
Furnizorii privați subliniază că, dacă centrele private continuă să se retragă din sistemul licențiat, zeci de mii de persoane dependente îngrijite de aceste centre nu vor mai avea opțiuni de îngrijire. Spitalele sunt deja suprasolicitate și nu sunt adecvate pentru îngrijirea pe termen lung, iar sistemul public de cămine este, conform datelor disponibile, la capacitate maximă, având liste de așteptare de ani de zile.
„Fiecare centru închis înseamnă oameni dependenți mutați pe paturi de spital – la costuri mult mai mari pentru stat – sau lăsați pe mâna unor îngrijitori pe care nu îi autorizează, nu îi controlează și nu îi vede nimeni”, afirmă reprezentanții furnizorilor privați.
Conform unui studiu publicat joi de cele două organizații, costul minim pentru funcționarea legală a unui centru privat este de aproximativ 6.100 de lei/lună/beneficiar, fără a include profitul, „pornind exclusiv din obligațiile legale în vigoare”.
„Statul însuși validează costuri și mai mari: pentru locurile pe care le contractează de la privați plătește 8.000-9.000 de lei/lună/beneficiar”, se menționează în comunicat. În contrast, pensia medie în România este de circa 2.800 de lei, iar cea pentru limită de vârstă de circa 3.100 de lei.
Organizațiile solicită familiilor opțiunea de a alege între diverse niveluri de servicii, toate monitorizate, dar cu costuri diferite. „Astăzi, legea oferă o singură opțiune: un standard unic, scump, inaccesibil – sau nimic”, se arată în document.
Furnizorii cer, printre altele, suspendarea adoptării unor noi măsuri restrictive până la realizarea unei analize de impact, consultarea reprezentanților sectorului, simplificarea procedurilor de autorizare, clasificarea centrelor pe categorii de servicii, acces egal la finanțare pentru toți furnizorii licențiați și introducerea unor mecanisme de coplată și contractare a serviciilor private.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că a demis-o pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Alexandra Zară, înlocuind-o cu Ana Rădulescu. De asemenea, a cerut sancționarea conducerii unor instituții din județul Bihor pentru modul în care au gestionat intervenția DIICOT din 30 iunie.
Poliția Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT au efectuat, pe 30 iunie, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, vizând domiciliile mai multor persoane fizice, sediile unor persoane juridice și o instituție publică, într-o cauză legată de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane.
Conform comunicatului Poliției Române, scopul acestor acțiuni este destructurarea unei grupări de criminalitate organizată care exploata persoane vulnerabile, obținând foloase materiale sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, generând un prejudiciu de circa 13,048 de milioane de lei.
Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, gruparea ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea acestor servicii, pentru a obține sume importante din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare și alte venituri sociale cuvenite victimelor.
Persoanele afectate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din diverse județe, ar fi fost plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială, de către liderul grupării, care nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, conform Legii nr. 292/2011 privind asistența socială.
