Fermierii contestă reluarea tragerilor de rachete antigrindină fără evaluări independente
Asociațiile de fermieri contestă reluarea tragerilor de rachete antigrindină, invocând necesitatea unor evaluări independente care să ateste eficiența și siguranța sistemului.
După lungi dispute între asociațiile de fermieri cu privire la eficiența sistemelor antigrindină, Corpul de Control al Prim-Ministrului a ajuns la concluzia că Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor („AASNACP”) a implementat deficitar proiectul, iar fermierii reprezentați de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) spun că tragerile nu trebuie reluate până când evaluări independente nu vor demonstra eficiența, siguranța și oportunitatea economică a acestora.
Mai exact, potrivit unei sinteze a concluziilor rezultate ca urmare a verificărilor efectuate la AASNACP, s-au semnalat deficiențe structurale privind implementarea programului, utilizarea fondurilor publice, concurența în selectarea operatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea independentă a eficienței intervențiilor active în atmosferă. Astfel, programul aferent perioadei 2010–2024 a înregistrat un grad de realizare de aproximativ 39%. În plus, nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor dintre cele două prevăzute, iar omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.
Controlul a mai constatat că acordarea licențelor și selectarea operatorilor s-au realizat în afara unui cadru competitiv, serviciile de operare și cercetare fiind atribuite, în perioada 2022–2024, prin negociere cu un singur operator pentru fiecare unitate. Totodată, criteriile prevăzute în normele de aplicare au limitat accesul operatorilor străini, deși legea permite participarea acestora.
O altă constatare se referă la absența serviciilor de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații. Totodată, în perioada 2022–2025, AASNACP nu a achiziționat servicii independente de monitorizare a activității unităților de combatere a căderilor de grindină. „În lipsa acestor evaluări, eficiența și calitatea intervențiilor nu au putut fi confirmate printr-o analiză independentă, credibilă și opozabilă”, explică Forumul APPR.
Raportul mai semnalează neîntrunirea anuală a consiliilor consultative, lipsa demersurilor pentru stabilirea cauzelor incidentelor produse la lansarea rachetelor și expirarea unor rachete ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale. Aceste situații au generat cheltuieli suplimentare din fonduri publice.
Cheltuielile totale aferente sistemului antigrindină, până la 30 noiembrie 2025, au ajuns la 94,1 milioane de lei, din care 80,9 milioane lei au fost destinate conservării și pazei infrastructurii. Rachetele antigrindină nu au fost folosite din 2025, după ce în 2024 nu a fost aprobat un program subsecvent. Autoritatea a continuat să suporte cheltuieli cu personalul și conservarea infrastructurii.
Forumul APPR consideră că aceste constatări nu pot fi reduse la simple întârzieri administrative. După ani de funcționare și alocări bugetare considerabile, sistemul nu dispune de mecanismele minime necesare pentru a demonstra transparent și independent eficiența intervențiilor, impactul asupra mediului și utilizarea responsabilă a banului public. „Protejarea culturilor împotriva grindinei este o necesitate reală și urgentă. Tocmai de aceea, sistemul nu trebuie repornit și nu trebuie să primească noi alocări în forma actuală, în absența unor evaluări independente și publice care să demonstreze eficiența, siguranța și oportunitatea sa economică.”
Forumului APPR nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei. Forumul APPR contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu și-a demonstrat eficiența prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact și nu oferă garanții privind gestionarea responsabilă a resurselor publice. Soluțiile finanțate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate științific, evaluate independent și comparate transparent cu alternativele disponibile. Aprobarea unui nou program construit pe aceeași arhitectură, înaintea acestor clarificări, ar perpetua problemele constatate oficial.
