Euro se vinde deja cu peste 5,3 lei la casele de schimb valutar ale băncilor
Pe ansamblul anului 2025, leul s-a depreciat cu 2,3 la sută față de euro, pe baza valorilor medii ale cursului de schimb din decembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior. Ultimul raport al BNR subliniază că fluctuațiile au fost influențate de așteptările investitorilor cu privire la rata dobânzii Fed, precum și de măsurile interne pentru consolidarea fiscală. Cursul leu/euro a avut o evoluție relativ fluctuantă în trimestrul III, pentru ca în ultimele luni ale anului să se stabilizeze pe un palier ușor mai ridicat.
În prima decadă a lunii mai, contextul electoral tensionat a generat incertitudini și ieșiri substanțiale de capital, ceea ce a dus la o creștere abruptă a cursului de schimb leu/euro, corectată parțial ulterior, conform comentariului BNR referitor la evoluțiile leului în 2026.
La ora actuală, la 30 iunie 2026, euro a fost cotat la 5,2438 lei, iar estimările BCR indică o depreciere a leului de peste 2% în 2026. Previziunile stricte pe curs sunt de 5,26 lei pentru un euro la sfârșitul trimestrului III din 2026, de 5,27 lei la sfârșitul anului, tot de 5,27 lei la finalul primului trimestru din 2027 și de 5,30 lei abia la sfârșitul semestrului I din 2027.
Un sondaj realizat de CFA România la sfârșitul lunii mai prezice un curs de 5,2857 lei peste șase luni și 5,3521 lei pentru un euro peste 12 luni. În prezent, băncile comerciale din România vând euro la majoritatea cotațiilor de 5,30 lei sau chiar mai mult, cu excepția Exim Banca Românească, unde un euro este vândut cu 5,2915 lei.
La casele de schimb valutar independente, euro este vândut la cursuri mult mai apropiate de cel al BNR, toate fiind sub 5,3 lei. O întrebare importantă rămâne: ce se va întâmpla cu leul în cazul în care România ar fi retrogradată la junk din cauza instabilității politice? În 2008, deprecierea leului a fost de până la 20%.
Adrian Codîrlașu arată că, în ultimii patru ani, cursul de schimb a fost extrem de previzibil, datorită politicii monetare a BNR. El subliniază că, dacă se va produce un downgrade, va exista o corecție a cursului, dar amplitudinea acesteia este greu de estimat, având în vedere că, în trecut, corecțiile au fost de două cifre.
„Totuși, în caz de downgrade, vom avea o corecție. Despre amplitudinea acestei corecții nu mă pot pronunța. Mai mereu a fost de două cifre. Dar ne putem uita în urmă: în 2008, când România și Ungaria au intrat în junk, corecțiile celor două monede naționale au fost de 15%-20%”, a declarat Codîrlașu.
Referitor la posibila retrogradare a României din categoria potrivit pentru investiții, el menționează că cifrele economice actuale, în special deficitul bugetar, sugerează că România nu ar trebui să ajungă în junk. Totuși, instabilitatea politică, lipsa unui guvern stabil și incertitudinea în politicile fiscale pot schimba dramatic situația.
Agenția de rating Moody’s a avertizat, într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie 2026, că incertitudinea politică prelungită și absența unei majorități parlamentare funcționale pot afecta procesul de consolidare fiscală și implementarea reformelor asumate. Conform Moody’s, stabilitatea politică și capacitatea instituțională sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei fiscale a României în viitor. „Aveți nevoie de stabilitate pentru a nu ajunge în „junk””, a comentat agenția.
Revizuirile ratingurilor României sunt programate pe 31 iulie de către Fitch și 7 august de către Moody’s.
