BNR prezintă o redresare modestă pentru România: PIB, inflație și salarii
Conform celor mai recente date, membrii Consiliului BNR au evidențiat stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în ultimul trimestru din 2025.
Această evoluție sugerează o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată, conform previziunilor. De asemenea, activitatea economică a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, după o creștere de 0,2% în ultimul trimestru din 2025. Principalul factor care a contribuit la această scădere a fost aportul negativ crescut al variației stocurilor, alături de o ușoară contracție a consumului gospodăriilor.
Formarea brută de capital fix a înregistrat o încetinire semnificativă față de anul anterior, în principal din cauza declinului din sectorul public. Impactul pozitiv al exportului net s-a înjumătățit în primul trimestru din 2026, iar dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a scăzut considerabil comparativ cu volumul importurilor. Aceasta a dus la o temperare a descreșterii deficitului balanței comerciale, în timp ce deficitul de cont curent s-a accentuat, cu toate că evoluția balanțelor veniturilor a fost ameliorată.
Privind perspectiva pe termen scurt, membrii Consiliului BNR au convenit asupra unei redresări economice modeste în trimestrele II și III din 2026, cu o reducere a deficitului de cerere agregată la valori inferioare celor anticipate anterior. Se estimează o ameliorare a performanței economice în trimestrul II din 2026, stimulată de o redinamizare a formării brute de capital fix și de un aport modest din partea consumului privat, conform indicatorilor de înaltă frecvență disponibili.
Cu toate acestea, se așteaptă o nouă scădere a impactului pozitiv al exportului net, având în vedere că dinamica anuală a exporturilor a continuat să se reducă în raport cu importurile în perioada aprilie-mai 2026, înregistrând o creștere relativ mai temperată comparativ cu trimestrul anterior. În acest context, deficitul comercial a încetat ajustarea descendentă față de anul anterior, iar deficitul de cont curent s-a redus doar ușor, pe fondul îmbunătățirii evoluției balanțelor veniturilor.
Referitor la inflație, membrii Consiliului BNR au observat o tendință descendentă a ratei anuale a inflației, care a scăzut la 10,42% în iunie 2026, de la 10,85% în mai. Totuși, rata a rămas peste nivelul de 9,87% înregistrat în ultima lună a primului trimestru, influențată de creșterile prețurilor la energie, combustibili și prețurile administrate, precum și de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a crescut la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, datorită unei creșteri a dinamicii subcomponentelor non-alimentare, în special a serviciilor. Presiunile ascendente asupra inflației de bază au fost generate, în principal, de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și de fluctuațiile cursului de schimb leu/euro, precum și de așteptările inflaționiste ridicate pe termen scurt.
Membrii Consiliului au menționat că așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas ridicate în trimestrul II, deși în iulie s-au corectat semnificativ. De asemenea, s-a observat o ușoară creștere a dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, după o scădere notabilă în ultimele trei luni.
În ceea ce privește piața muncii, datele recente sugerează o oprire aproape completă a relaxării condițiilor pe piața muncii în trimestrul II din 2026, cu o încetinire a scăderii numărului de salariați și o ușoară scădere a ratei șomajului BIM, de la 6,4% în trimestrele anterioare.
În plus, sondajele din luna iulie indică semnale mixte cu privire la perspectivele de angajare, arătând o revigorare a intențiilor de angajare pe termen scurt, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a atins cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.
Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să scadă în aprilie și mai, în special în sectorul privat, atingând valori istorice scăzute. În același timp, variația anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o creștere semnificativă în mai, reamplificându-se astfel în primele două luni ale trimestrului II din 2026.
Condițiile viitoare ale costurilor cu forța de muncă rămân marcate de incertitudini ridicate, inclusiv din cauza inflației și a așteptărilor inflaționiste, precum și a majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026, care ar putea genera presiuni asupra salariilor din sectorul privat. Totodată, conflictele geopolitice și șocul energetic continuă să influențeze dinamica salariilor, în timp ce tensiunile comerciale globale și digitalizarea pot afecta cererea și oferta de forță de muncă.
