Creșterea cheltuielilor NATO impactează bugetele europene – analiză Reuters
Sub presiunea președintelui american Donald Trump, membrii NATO, un pact militar format din 32 de țări, au ajuns la o înțelegere în cadrul summitului de anul trecut pentru a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035.
Acest obiectiv depășește cu mult nivelul general al statelor europene și al Canadei, care este estimat să fie de 2,5% din PIB în 2025.
De la acel summit, au apărut două tabere. Una dintre acestea, condusă de Germania și de națiunile nordice și est-europene, a găsit resursele fiscale necesare pentru a-și crește cheltuielile. În contrast, mai mulți actori importanți întâmpină dificultăți în a face același lucru.
„Regatul Unit nu se descurcă, de exemplu. Nici Franța și nici Italia”, a afirmat Guntram Wolff, cercetător senior la grupul de experți în economie Bruegel, referindu-se la cele mai mari trei economii din Europa, după Germania.
NATO a comunicat că membrii săi europeni și Canada au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare, în termeni reali, față de 2024, încercând să majoreze cheltuielile militare de bază la 3,5% din PIB până în 2035, la care se adaugă un alt 1,5% din PIB pentru aspecte legate de securitate.
Înainte de summit, Rutte a subliniat că noile cheltuieli din anul trecut se ridică la 139 de miliarde de dolari în termeni nominali și că există un „angajament ferm” de a atinge la timp obiectivul combinat de 5%.
Germania va utiliza o modificare a regulilor care scutește cheltuielile pentru apărare de limitele stricte de împrumut pentru a-și dubla cheltuielile la peste 200 de miliarde de euro (228,38 miliarde de dolari) până în 2030.
Polonia, Lituania și Estonia, țări care percep amenințarea din partea Rusiei ca fiind cea mai acută, sunt deja pe drumul cel bun pentru a atinge noile obiective, Varșovia alocând 4,3% din PIB pentru apărare anul trecut.
În alte părți, eforturile se confruntă cu obstacole politice și fiscale. Săptămâna trecută, Marea Britanie a anunțat planuri pentru cheltuieli suplimentare de apărare de 15 miliarde de lire sterline (20,01 miliarde de dolari), finanțate parțial prin reduceri în alte domenii. Totuși, s-a constatat că o treime din această sumă era încă nefinanțată, generând o provocare bugetară pentru noul prim-ministru Andy Burnham.
Planul a fost criticat atât de politicienii opoziției, cât și de foști șefi militari, pentru că nu a stabilit un termen pentru atingerea nivelului de 3% din PIB al cheltuielilor pentru apărare, în cadrul angajamentului Regatului Unit față de NATO de a cheltui 3,5% din PIB până în 2035. „Cheltuielile pentru apărare vor rămâne probabil una dintre cele mai mari presiuni fiscale cu care se confruntă Marea Britanie pe termen mediu”, a declarat Max Warner, economist senior în cercetare la Institutul pentru Studii Fiscale.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni urmează să declare la summit că Roma, în ciuda unei poveri considerabile a datoriei, va crește cheltuielile de apărare de bază și secundare la 2,8% din PIB în 2026, cu aproximativ 0,71 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.
Cu toate acestea, având în vedere că cheltuielile militare mai mari sunt nepopulare în rândul multor alegători înaintea alegerilor naționale de anul viitor, cea mai mare parte a creșterii va proveni din cheltuielile pentru securitate internă, cum ar fi sarcinile poliției.
Franța are planuri detaliate ce presupun majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB până la sfârșitul deceniului, față de aproximativ 2% în prezent, chiar dacă Parisul încearcă să-și alinieze deficitul general la regulile zonei euro.
În același timp, guvernul Spaniei continuă să refuze să aloce mai mult de 2,1% din PIB pentru apărare, noile resurse fiind direcționate în mare parte către tehnologii cu aplicații civile.
Oficialii NATO au pus sub semnul întrebării afirmațiile a trei țări – Republica Cehă, Slovenia și Albania – care susțin că au îndeplinit vechea țintă a alianței de 2% din PIB, solicitându-le să-și revizuiască și să-și prezinte din nou cifrele privind cheltuielile.
„Pentru noi, provocarea este să ne asigurăm că aliații rămân pe calea credibilă către angajamentul de 3,5%. În cazul în care continuăm să mergem cu 2%, atunci nu suntem pe calea credibilă”, a afirmat un înalt oficial al NATO.
Wolff, de la Bruegel, a remarcat că, spre deosebire de summitul de anul trecut de la Haga, liderii europeni pot să-i facă față lui Trump și să argumenteze că au preluat povara unui efort de război din partea Ucrainei, demonstrând că sunt capabili să reziste avansurilor rusești.
Cu toate acestea, chiar dacă publicul european ar putea începe să accepte necesitatea alocării unor sume mai mari pentru armată, unii observatori sugerează că furnizorii de arme vor trebui să fie convinși că cheltuielile guvernamentale pentru apărare vor rămâne ridicate înainte de a efectua investițiile necesare pentru a-și crește capacitatea.
„A existat o perioadă înainte de Trump și va exista o perioadă după Trump, așa că această țintă de 5% se poate schimba oricând”, a afirmat Ana Boata, șefa departamentului de cercetare economică de la Allianz Trade. „Așadar, cred că există un pic de scepticism din partea companiilor europene de apărare în ceea ce privește creșterea investițiilor pentru a crește producția”, a adăugat ea.
