Acuzații noi în cazul ROBOR, mediul universitar afirmând că nu sunt anomalii
O analiză realizată de RoEM, un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a scos la iveală două concluzii importante.
Specialiștii subliniază că ROBOR trebuie să fie privit atât ca un set de rate pentru tranzacții pe piața interbancară, cât și ca un indicator al costului lichidității în economie. Aceștia avertizează că evoluția sa, împreună cu orice suspiciuni de manipulare, trebuie analizate cu rigoare tehnică, atât din punct de vedere financiar, cât și juridic, evitându-se interpretările simpliste sau politizarea subiectului. În același timp, orice dovezi pe care Consiliul Concurenței le va publica cu privire la presupusa manipulare a ROBOR trebuie examinate prin prisma unor criterii de specialitate.
ROBOR, sau Romanian Interbank Offer Rate, este un set de rate de dobândă care variază în funcție de termenul de finanțare. În România, ratele ROBOR sunt stabilite pentru diverse scadențe: overnight (O/N), tomorrow next (T/N), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M) și 12 luni (12M). Rata ROBOR la 3 luni are o importanță deosebită, fiind utilizată frecvent ca reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung.
Conform specialiștilor de la RoEM-UBB FSEGA, ratele ROBOR nu sunt doar dobânzi pentru tranzacții interbancare, ci și un reper pentru piața monetară. Acestea sintetizează informații relevante despre condițiile pieței și indică nivelurile la care participanții sunt dispuși să tranzacționeze, contribuind la formarea prețului.
Analiza structurii cotațiilor ROBOR arată că, pe măsură ce scadența crește, volumul tranzacțiilor efective scade, ceea ce este o caracteristică normală a pieței. Participanții preferă, de obicei, maturitățile mai scurte, deoarece implică riscuri mai reduse de lichiditate și de durată. Chiar și în cazul scadențelor mai lungi, cotațiile ROBOR continuă să joace rolul de reper de preț pentru piața financiară.
Evoluția ROBOR este un aspect relevant pentru diverse categorii de participanți pe piața financiară. Pentru cei cu credite cu dobândă variabilă legată de acest indice, modificările ROBOR influențează direct rata lunară, iar pentru bănci, ROBOR reprezintă costul finanțării pe piața interbancară. De asemenea, ROBOR este un indicator tehnico-financiar care reflectă reperele economice fundamentale ale pieței monetare.
Într-un context economic de piață, dobânzile interbancare ar trebui să reflecte orientarea politicii monetare, în special nivelul ratei de politică monetară și al coridorului acesteia. Dobânzile de pe piața interbancară ar trebui să evolueze în apropierea nivelurilor stabilite de banca centrală.
O analiză a evoluției ratelor ROBOR din trimestrul IV 2018 până în trimestrul IV 2025, perioadă care coincide în mare parte cu investigația Consiliului Concurenței, indică faptul că valorile medii ale acestora se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluții atipice. Media simplă a ratelor ROBOR și ROBID în această perioadă este foarte apropiată de nivelul mediu al ratei de politică monetară, respectiv 4,22% față de 4,26%.
