CC Tax Advisory solicită ANAF să publice datele omise în raportul de performanță
Cel puțin trei neconcordanțe sunt identificate de CC Tax Advisory în raportul de performanță pe 2025 publicat de ANAF.
Prima contradicție se referă la gap-ul fiscal, recunoscut în strategie, dar ignorat în raport. Strategia 2025-2028 menționează un gap de TVA între 33,2% și 39,7% din veniturile teoretice, conform raportului Comisiei Europene din 2023, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această strategie își propune reducerea decalajului ca obiectiv central și include un Plan Național de Îmbunătățire a Conformării, un Registru Electronic al Riscurilor și evaluări periodice ale gap-ului pentru toate impozitele majore. Raportul de Performanță 2025 nu face nicio referire la gap-ul fiscal la TVA.
A doua contradicție constă în acumularea de arierate noi într-un an în care strategia promitea prevenirea acestora. Obiectivul 2 al strategiei se angajează explicit la prevenirea acumulării de noi arierate fiscale prin implementarea unei abordări bazate pe risc și a unui Registru Electronic al Riscurilor operațional. În 2025, au fost constituite 76,95 miliarde lei arierate noi, iar ANAF a reușit să recupereze mai puțin decât s-a acumulat. Registrul Electronic al Riscurilor nu este operațional, iar platforma Big Data/APIC se află în continuare în proces de implementare.
A treia contradicție se referă la țintele ratate, care sunt ascunse în anexă. Strategia 2025-2028 se angajează la un cadru de management prin obiective cu indicatori măsurabili. Raportul de performanță 2025 menționează, într-un tabel de anexă, fără comentarii, două măsurători esențiale: rata de conformare voluntară la plată realizată de 86,02% față de un program de 89% și depunerea voluntară a declarațiilor de 94,30% față de un program de 96%. Ambele ținte au fost ratate.
Referitor la colectarea veniturilor bugetare, ANAF raportează venituri nete colectate de 511,65 miliarde de lei în 2025, o creștere nominală de 11,26% față de 2024, cu un program de încasări realizat în proporție de 100,45%. Ponderea în PIB a crescut cu 0,66 puncte procentuale, atingând 26,80%.
Cu toate acestea, raportul prezintă creșterea nominală a colectărilor fără o referință reală. Inflația și creșterea nominală a economiei contribuie semnificativ la această creștere. Fără o comparație în termeni reali, cifra devine un exercițiu de imagine, nu un indicator de eficiență.
Diferența dintre obligațiile declarate și cele colectate rămâne semnificativă și în creștere: contribuabilii au declarat 551,98 miliarde de lei, dar s-au colectat 511,65 miliarde de lei, ceea ce duce la un decalaj de 40,33 miliarde de lei, mai mare cu aproape 3 miliarde față de decalajul din 2024.
Cel mai relevant indicator este stocul de arierate, cu 76,95 miliarde de lei arierate noi constituite în 2025. ANAF a reușit să recupereze mai puțin decât s-a acumulat. Ponderea de 26,80% din PIB, prezentată ca performanță, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană, cu peste 14 puncte procentuale sub media comunitară. Raportul nu menționează această comparație.
O administrație fiscală care colectează mai mult doar datorită creșterii economiei nominale nu performează, ci doar execută. Performanța ar trebui să se măsoare în reducerea gap-ului structural, afirmă CC Tax Advisory.
În plus, indicele de satisfacție al contribuabililor a ajuns la 71,22%, cel mai înalt nivel înregistrat. Utilizatorii SPV au depășit 3,6 milioane, iar asistentul virtual ANA, un chatbot cu inteligență artificială, a fost lansat. Totuși, raportul omite că 23% dintre contribuabilii chestionați sunt nemulțumiți. Unul din patru contribuabili evaluează negativ serviciile ANAF, iar indicele de satisfacție este prezentat ca o valoare absolută, fără a clarifica evoluția nemulțumirilor.
Metodologia indicelui de satisfacție nu este explicată, ceea ce lasă 71,22% ca un număr fără substrat verificabil.
Asistentul virtual ANA, prezentat ca o inovație emblematică, se află, la data raportului, în faza de învățare și acoperă doar întrebări generale privind chirii și activități independente, fără a trata impozitul pe profit, TVA sau contribuțiile sociale. Sistemele informatice nu sunt prezentate în stadiu de prototip.
Prezența la ghișeul unic a scăzut cu 11,13%, iar raportul atribuie această scădere succesului digitalizării. Aceasta este o interpretare posibilă; o altă explicație ar putea fi că unii contribuabili au ales să nu mai interacționeze cu administrația fiscală, ceea ce nu este un indicator de performanță, ci unul de abandon. Un indice de satisfacție fără metodologie publicată nu este un instrument de măsurare, ci unul de comunicare.
În privința reducerii decalajului fiscal, raportul arată că numărul de inspecții fiscale și verificări documentare a crescut cu 134,14%, depășind ținta PNRR de 10%. 64,16% din controale au fost verificări documentare. Au fost sesizate organe de urmărire penală pentru prejudicii de 1,31 miliarde de lei.
Însă raportul nu menționează cât este exact decalajul fiscal la TVA, un indicator esențial. Estimările anterioare plasează România cu un gap de TVA de aproximativ 34-36% din veniturile teoretice, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Un raport de performanță care omite acest gap fiscal nu poate fi considerat un raport de performanță, ci mai degrabă un raport de activitate.
De asemenea, cele 14.545 de notificări de conformare au vizat riscuri fiscale estimate la 2.311 milioane de lei, dar verificările documentare au stabilit suplimentar doar 951 de milioane de lei. Aceasta sugerează că mai puțin de jumătate din riscurile estimate de ANAF s-au confirmat. Rata de confirmare a riscurilor, o informație esențială pentru evaluarea calității analizei de risc, nu este disponibilă.
Numărul inspecțiilor fiscale a crescut cu 134%, dar nu se specifică câți inspectori au realizat aceste controale, nici câte ore pe contribuabil a implicat un control. Creșterea cantitativă fără un context calitativ poate ascunde o superficialitate a controalelor.
Ponderea sumelor contestate admise sau anulate, de 2,11%, este prezentată ca o dovadă a corectitudinii ANAF. Totuși, 2,11% dintr-un volum mare de contestații reprezintă o sumă semnificativă de decizii nelegale. Raportul nu indică câte contestații sunt în curs de soluționare sau care este stocul de sume blocate în proceduri administrative și judiciare.
ANAF menționează că a participat la 19.872 de sesiuni de formare, incluzând acțiuni de integritate, anticorupție și monitorizare a conflictelor de interese. Activitatea juridică a inclus 104.775 de acte analizate și avizate.
Cel mai îngrijorător număr din raport este activitatea juridică: 114.660 de dosare instrumentate la instanțe
