Statul a înregistrat o pierdere de 6 milioane de lei din acciza la băuturi spirtoase, în urma majorării taxei
Volumele băuturilor spirtoase taxate în primele șase luni ale anului 2024 au scăzut cu aproximativ 23% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform Spirits România, asociație ce reprezintă producătorii și distribuitorii din domeniu.
Această reducere echivalează cu aproximativ 8,3 milioane de sticle de 700 ml dispărute din piața fiscalizată. Astfel, statul a colectat din accizele aplicate băuturilor spirtoase suma de 587 milioane de lei, cu 6 milioane de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2023, când s-au strâns 593 milioane de lei. Această scădere a avut loc în condițiile în care acciza a crescut cu 26% pe litru de produs, adică cu 4,5 lei față de anul anterior.
Florin RĂDULESCU a atenționat: „Datele arată foarte clar că majorarea repetată a accizelor și-a atins limitele de eficiență. Nu putem vorbi despre o politică fiscală de succes atunci când baza de impozitare se reduce dramatic. Dimpotrivă, pe termen lung este o măsură ineficientă, iar autoritățile trebuie să intervină pentru a restabili un echilibru între veniturile încasate, competitivitatea industriei și combaterea pieței nefiscalizate.”
România a avut o experiență similară în 2013, când o majorare de 34% a accizei a dus, în 2014, la o scădere de aproximativ 20% a consumului taxat, veniturile din accize crescând cu doar 9%. Chiar dacă, în acea perioadă, consumul total de băuturi spirtoase a rămas relativ stabil, consumul netaxat a crescut cu aproximativ 10%, ceea ce a indicat o migrare către piața ilicită. În contrast, reducerea accizei cu 30% în 2016 a condus la o scădere a pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și la dublarea veniturilor colectate în bugetul de stat în următorii șase ani.
Un studiu realizat de Roland Berger în octombrie 2025 arată că între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România este netaxat, fiind asociat cu producția ilicită, contrabanda sau produsele contrafăcute. Pierderile anuale sunt estimate între 45 și 65 de milioane de euro, iar riscurile pentru sănătatea publică sunt considerabile.
La sfârșitul anului trecut, Spirits România a înaintat Guvernului o propunere de reformă semnificativă a modului de calcul al accizei pentru băuturile alcoolice, care, dacă ar fi implementată, ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 3,6 miliarde de lei până în 2030. Această propunere vizează reducerea decalajelor dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conținutul efectiv de alcool pur și introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al prețurilor de consum.
Conform Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii din producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, iar restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) și indus (199 milioane euro) asupra altor domenii economice.
Sectorul oferă aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții, și 4.400 induse în sectoare conexe, majoritatea fiind în agricultură.
Membrii Spirits România exportă băuturi spirtoase în peste 30 de țări din Europa, Asia și America. Spirits România este afiliată la SpiritsEurope, organizația reprezentativă a industriei alcoolului la nivel european, care reunește peste 31 de asociații naționale din 24 de țări.
