Sârbii votează duminică în alegeri anticipate, studenții contestându-l pe Vučić

Sârbii votează duminică în alegeri anticipate, studenții contestându-l pe Vučić

Alegerile parlamentare anticipate din Serbia, convocate de Vučić în luna septembrie, se desfășoară după aproape doi ani de proteste conduse de studenți împotriva corupției și autoritarismului, mișcare ce a fost inspirată de decesul a 16 persoane în urma prăbușirii plafonului unei gări din Novi Sad, în 2024.

În Belgrad și Novi Sad, s-au format cozi neobișnuit de lungi la secțiile de votare încă înainte de deschiderea urnelor, programată pentru ora locală 07:00. Procesul de vot se va încheia la ora locală 20:00 (19:00 GMT), iar primele indicii ale rezultatelor sunt așteptate aproximativ două ore mai târziu.

O victorie a studenților ar marca o schimbare politică semnificativă în această țară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori, amintind de înfrângerea suferită de premierul Viktor Orbán în Ungaria, în aprilie. De asemenea, un astfel de rezultat ar putea servi drept model pentru alte mișcări studențești din Europa, care au protestat recent, uneori violent, împotriva standardelor educaționale scăzute și a lipsei de perspective.

Vučić, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida din nou la postul de prim-ministru, este un lider puternic. Mulți alegători îi sunt recunoscători pentru că a scos Serbia din obscuritatea economică și a coordonat o perioadă de modernizare, incluzând construirea de noi autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.

Publicitate

„Am ieșit devreme astăzi pentru că studenții ne-au chemat”, a declarat Ana, în vârstă de 30 de ani, la o secție de votare din Belgrad.

Pe plan intern, Vučić a promis pensii și salarii mai mari în sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții pentru cuplurile tinere. Pe scena internațională, el a menținut un echilibru între relațiile mai strânse cu China, un investitor major, și Rusia, aliatul tradițional al Serbiei, principalul furnizor de gaze naturale, lăsând deschisă calea către aderarea la Uniunea Europeană.

Agenda internă a grupului studenților vizează eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ. Cu toate acestea, aceștia au fost mai rezervați în ceea ce privește ambițiile internaționale. Lista lor, formată din 250 de candidați în mare parte necunoscuți, include profesori universitari, actori și fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanović.

Sondajele de opinie sugerează o competiție strânsă. Un sondaj Ipsos publicat joi indică faptul că Partidul Progresist Sârbeasc (SNS) al lui Vučić se află pe primul loc, cu 47% din voturi, în timp ce grupul studenților ar obține 40%. Alte sondaje, însă, plasează studenții în frunte.

Protestele conduse de studenți, generate de tragedia de la gară, au devenit cele mai ample din ultima generație, cerând demisia lui Vučić. Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii afirmă că represiunea s-a intensificat în această perioadă.

Bogdan Pavković a fost prezent printre miile de oameni care au participat joi la o ultimă manifestație studențească la Belgrad. El a declarat că își dorește schimbarea „acestui sistem îngrozitor, abominabil, care ne înșală, ne spionează și ne bate”.

Biroul lui Vučić și Ministerul de Interne nu au răspuns solicitărilor de a comenta situația. Vučić și partidul său, SNS, au respins constant acuzațiile de represiune, corupție și spionarea oponenților politici. El susține că studenții sunt finanțați de „agenți străini” din Croația și Muntenegru, o acuzație pe care studenții o contestă.

„Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai încărcate de emoție campanii”, a declarat Vučić susținătorilor săi, joi. „Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat el.

Relațiile cu Uniunea Europeană s-au deteriorat, pe fondul frustrării blocului comunitar față de lipsa reformelor în Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, o delegație a Consiliului Europei, organizație care militează pentru drepturile omului, a semnalat existența unei „retorici ostile și agresive” la adresa oponenților. De asemenea, în luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladić, un criminal de război condamnat, afirmând că acest eveniment contravine „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.