Romarm caută tineri specialiști, dar utilizează echipamente învechite
Lipsa specialiștilor capabili să asigure producția de armament în viitor reprezintă o problemă de siguranță strategică.
Răzvan Pîrcălăbescu a subliniat în cadrul emisiunii „Cine te apără?” de la Aleph News că forța de muncă din fabricile de stat se află într-o stare de îmbătrânire extremă. „Cea mai mare problemă a industriei de apărare: media de vârstă în industria de stat depășește 60 de ani”, a declarat Pîrcălăbescu.
Într-un sector industrial modern, care solicită specialiști calificați în domenii precum mecanică, electronică, chimie, ingineria materialelor, automatizări, software și inteligență artificială, situația este critică. Deși Romarm încearcă să schimbe acest trend prin parteneriate active cu instituții de învățământ superior precum Universitatea Politehnica din București, Academia Tehnică Militară și Academia de Studii Economice (ASE), universitățile nu pot soluționa singure problema.
Pîrcălăbescu a explicat că tinerii absolvenți au nevoie de o perspectivă profesională clară și stabilă. „Este greu să promiți unui tânăr o carieră când vede la televizor instabilitate, iar decidenții preferă importul în locul producției”, a mai afirmat el.
Formarea unui specialist în industria de armament este un proces lung, iar competențele specifice se dobândesc de obicei pe liniile de producție, prin ani de experiență practică. Golul lăsat de un angajat senior care se pensionează nu poate fi acoperit rapid de un proaspăt absolvent. Din acest motiv, resursa umană este strâns legată de continuitatea contractelor.
Fără comenzi clare, fabricile nu pot susține financiar personalul, iar plecarea specialiștilor duce la pierderea capacității operaționale de producție în momentul în care apar noi comenzi. Chiar dacă România va aloca bugete masive pentru apărare, lipsa personalului calificat va face ca aceste fonduri să nu fie suficiente.
Aceeași criză se manifestă și în activitățile de cercetare-dezvoltare. Directorul general Romarm consideră că industria are nevoie urgentă de predictibilitate în programele naționale de achiziții militare, pentru a ști din timp ce tehnologii trebuie dezvoltate și ce capacități industriale trebuie menținute în funcțiune. „Este nevoie de un plan de înzestrare pe 4-5-10 ani”, a subliniat el.
Pe lângă deficitul de personal, structura corporativă a grupului Romarm afectează eficiența economică, iar multe dintre cele 15 filiale se confruntă cu dificultăți financiare grave.
„Majoritatea celor 15 filiale sunt în prag de faliment: fără comenzi interne, cu obligații costisitoare, utilaje menținute în funcțiune pentru caz de război, pază. Astăzi există 15 directori generali, 15 directori economici, 15 consilii de administrație. Sunt costuri fără plusvaloare”, a declarat Pîrcălăbescu.
El a precizat că soluția nu constă în disponibilizări masive, ci în optimizarea structurilor administrative și tehnologice. „Restructurarea nu înseamnă concedieri, ci retehnologizare”, a subliniat Răzvan Pîrcălăbescu.
O altă problemă majoră rămâne prezența echipamentelor tehnologice profund învechite în unele fabrici. La uzina de la Cugir, managerul a subliniat că blocajele nu sunt cauzate de lipsa comenzilor, ci de limitările tehnice. „Problemele de la Cugir vin din echipamentele învechite, nu din lipsa comenzilor. Comenzile sunt foarte mari”, a declarat șeful Romarm.

