România ar putea deveni exportator net de electricitate în 2027, în contextul energetic european
România se confruntă cu cel mai greu sezon rece din ultimul deceniu pentru sistemul său energetic.
Reactoarele de la Cernavodă, care contribuie cu aproximativ 20% din electricitatea națională, sunt închise de aproape trei luni. Seceta a provocat scăderi ale debitului Dunării, afectând capacitatea centralei nucleare de a-și răci instalațiile și reducând semnificativ producția hidrocentralelor. Sistemul energetic național a fost în stare de alertă din 1 august, se arată în analiza Frames citată de Agerpres.
România a pierdut temporar sursele de energie care ofereau producție constantă și la costuri reduse, esențiale pentru echilibrul rețelei electrice. Pe 28 octombrie, prețul mediu pe piața românească pentru ziua următoare a atins 311 euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene analizate. Comparativ, Germania avea un preț de aproximativ 249 de euro, iar Franța 253. În intervalul de seară, prețul a depășit 434 de euro pe megawatt-oră la București.
Noua centrală Mintia, în ciclu combinat pe gaze, construită de grupul Mass Global, reprezintă cea mai mare speranță pentru perioada rece. Aceasta are o capacitate totală proiectată de aproximativ 1.700 de megawați, cu o investiție de circa 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să furnizeze energie în rețea pe 15 octombrie, iar operatorul de transport preconizează că aproximativ 1.000 de megawați vor fi disponibili până la sfârșitul anului, ceea ce ar reprezenta aproape 12% din capacitatea funcțională actuală a sistemului. De asemenea, centrala de la Iernut, cu 430 de megawați, ar urma să înceapă producția în prima parte a lui 2027.
Rolul acestor centrale este de a stabiliza rețeaua, nu de a reduce prețurile energiei. Ele pot produce energie în orice condiții meteorologice și pot acoperi cererea în orele de vârf, când România importă energie la prețuri ridicate. Totuși, costul electricității generate la Mintia depinde de prețul gazelor naturale și al certificatelor de emisii de carbon.
„Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor”, a explicat Adrian Negrescu.
Analiza subliniază că noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a stabilit un obiectiv ambițios: conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul lui 2027, atât din surse regenerabile, cât și din centrale care pot funcționa indiferent de condițiile meteo.
Ministrul a precizat că centralele pe cărbune ar putea funcționa până când se va atinge o capacitate nouă suficientă pentru a le înlocui. Aceasta reprezintă o schimbare de abordare față de anii anteriori, când România s-a angajat să închidă capacități înainte de a construi altele.
Printre prioritățile menționate se numără stocarea energiei, prin baterii și centrale hidro cu acumulare prin pompaj, cu scopul de a reduce importurile costisitoare în anumite intervale orare. De asemenea, se dorește reluarea proiectelor eoliene offshore din Marea Neagră, iar extracția gazelor din perimetrul de mare adâncime este programată pentru prima jumătate a lui 2027. Repornirea reactoarelor de la Cernavodă a fost descrisă ca o urgență națională, împreună cu soluții tehnice care să prevină repetarea situației din anii secetoși.
„Ținta de 5.800 de megawați este realistă doar dacă statul încetează să mai fie frâna. Investitorii privați au demonstrat că pot construi repede. Problema este că rețeaua, avizele și racordările merg de câteva ori mai încet decât șantierele. Iar decizia de a nu mai închide centralele pe cărbune până nu avem cu ce le înlocui este una de bun-simț, pe care trebuia să o luăm de la început”, a subliniat Negrescu.
Transformarea sistemului energetic românesc a fost accelerată de dezvoltarea parcurilor fotovoltaice pe terenuri agricole și acoperișuri. Conform analizei Frames, numărul prosumatorilor a depășit 300.000 la începutul acestui an, având o capacitate instalată de aproximativ 3.400 de megawați, de peste două ori mai mult decât la sfârșitul lui 2023.
În primele opt luni din 2026, s-au conectat la rețea peste 2.500 de megawați noi, dintre care mai mult de jumătate sunt din solar, și peste 660 de megawați din stocare. Operatorul de transport estimează că vor fi adăugați încă aproximativ 2.000 de megawați până la finalul anului, jumătate dintre aceștia provenind din baterii.
Următorul val de proiecte va include centrale hibride de mari dimensiuni. Parcul de la Ogrezeni, dezvoltat de compania austriacă Enery, va combina 534 de megawați de panouri fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră, într-o investiție de peste 460 de milioane de euro, programată pentru finalizare în vara lui 2027.
„Este un proiect de amploare, care demonstrează că există potențial, însă totul depinde și de cum tratează statul acest tip de investiție privată. Dacă susține astfel de investiții prin toate metodele posibile, inclusiv fiscale, sau dacă doar se limitează în a-i suprataxa pe cei care au curajul de a face astfel de afaceri în România”, a afirmat Negrescu.
Valoarea acestor proiecte derivă din combinație. Panourile generează energie ieftină la prânz, iar bateriile stochează energia pentru seară, momentul în care România se confruntă cu cele mai ridicate prețuri de pe piață.
Sistemul actual funcționează ineficient. România produce mai multă energie decât consumă în orele de prânz, vânzând surplusul vecinilor la prețuri mici, dar cumpărându-l înapoi la prețuri de câteva ori mai mari după apus. Sistemul dispune de aproximativ 2.000 de megawați de baterii, în timp ce specialiștii estimează că ar fi necesari cel puțin 3.500 pentru a utiliza eficient energia eoliană și solară deja instalate.
Dacă marile proiecte hibride, centralele pe gaze de la Mintia și Iernut, și extracția gazelor din Marea Neagră intră în funcțiune conform calendarului stabilit, România are șanse să devină din nou exportator net de electricitate în 2027 și să își atingă independența energetică. Totuși, rețeaua rămâne condiția decisivă.
Racordarea prosumatorilor și a parcurilor fotovoltaice avansează mult mai lent decât construcția acestora: doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic au fost conectate în termen de un an și jumătate. În zilele cu mult soare, rețeaua din anumite zone ajunge la limita capacității, iar energia generată nu poate fi preluată. Transelectrica are un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pe o perioadă de zece ani, dar ritmul acestuia trebuie
