Reduceri de personal la ASF, în ciuda extinderii atribuțiilor în domeniul cripto
În această perioadă, la ASF au avut loc ajustări în structura de personal, generate atât de procese de reorganizare internă, cât și de plecări individuale din instituție.
Aceste evoluții au fost corelate cu modificările de natură salarială și cu presiunea concurențială din piața muncii pentru expertiză în domeniul financiar non-bancar. În mod particular, unele dintre plecări au vizat profiluri cu experiență tehnică relevantă, într-un context în care instituția operează cu un volum crescut de responsabilități și cerințe de specializare.
Conform sursei citate, această evoluție are loc simultan cu extinderea cadrului de reglementare european aplicabil ASF, prin implementarea unor acte normative precum MICA, referitor la piețele criptoactivelor, și DORA, privind reziliența operațională digitală. Aceste reglementări presupun o creștere a complexității tehnice și a necesarului de resurse specializate, inclusiv în zona de supraveghere digitală și evaluare a riscurilor operaționale.
În acest context, relația dintre nivelul de resurse umane disponibile și volumul de atribuții devine un element relevant în evaluarea capacității operaționale a instituției, mai ales în condițiile în care recrutarea și retenția de specialiști în domenii tehnice se realizează într-o piață competitivă, care oferă, în unele cazuri, niveluri de remunerare superioare.
Conform analizei, cele trei piețe supravegheate de ASF și-au continuat activitatea într-un cadru de stabilitate relativă. Asigurările (cu circa 15 milioane de consumatori), pensiile private (8,3 milioane de participanți) și piața de capital (circa 1,5 milioane de investitori direcți și prin fonduri) reprezintă astăzi circa 15% din PIB al României.
Reducerile de personal, venite concomitent cu noile atribuții de supraveghere și reglementare impuse de regulamentul MiCA în zona criptoactivelor, fac mai dificilă misiunea specialiștilor din Autoritate. La nivel european, au fost solicitate recent clarificări autorităților române privind modul în care au fost fundamentate măsurile de reducere aplicate prin Legea nr. 145/2025.
Solicitarea vizează, între altele, existența unui studiu de impact anterior adoptării actului normativ și modul în care aceste măsuri influențează independența operațională a autorităților de reglementare. Cel mai probabil, autoritățile române urmează să transmită un răspuns în termenul stabilit. Dialogul se înscrie în mecanismele obișnuite de monitorizare la nivel european privind funcționarea și independența instituțiilor de supraveghere din statele membre.
