Ministerul Finanțelor anunță reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB
Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice.
Deficitul s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă din 2026, scăzând de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.
„Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au fost de 279,49 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, fiind susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit, impozite și taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei, o creștere de 13,7%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 6,4%, influențate de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 miliarde lei, având o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor de la agenții economici (+9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, față de 13,98 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.
Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare.
Veniturile din accize au totalizat 19,27 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au totalizat 17,03 miliarde lei, consemnând o contracție de 19%, în condițiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.
Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor.
II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Cheltuielile totale au fost de 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei față de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 40,94 miliarde lei, în creștere cu 6,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 miliarde lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere dator
