El Niño ar putea deveni cel mai intens episod din istorie, avertizează specialiștii
Căldura oceanică a atins „niveluri excepţional de ridicate” într-o mare parte a Pacificului tropical, o zonă în care condiţiile actuale ale ciclului climatic natural El Nino – care tinde să încălzească apele şi temperaturile globale şi să alimenteze fenomene extreme precum secetele şi inundaţiile – „ar urma să se intensifice şi mai mult în următoarele luni”.
„Ne confruntăm cu un El Nino foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S), estimând că acest lucru ar putea duce la un nou record al temperaturii medii globale până la sfârşitul anului sau la începutul anului 2027, scrie Agerpres.
Europa de Vest a înregistrat cel mai cald început de vară din istorie, perioada iunie-iulie atingând un nivel record, pe fondul unor valuri de caniculă repetate, al secetei generalizate şi al unor incendii dramatice, alimentate de încălzirea climei, transmite luni AFP.
Oceanele planetei au atins, de asemenea, în iulie 2026, niveluri de căldură fără precedent pentru această lună, a indicat luni, în buletinul său lunar, observatorul european pentru schimbări climatice.
„Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieţii noastre şi poate nici măcar de la apariţia civilizaţiei noastre”, a avertizat miercuri în faţa jurnaliştilor Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S).
La nivel mondial, iulie 2026 a devenit, la egalitate cu iulie 2024, a doua lună iulie cea mai caldă înregistrată vreodată, fiind depăşită doar de iulie 2023.
Fenomenul este cel mai pronunţat în Europa de Vest, pe continentul cu cea mai rapidă încălzire. Temperatura medie combinată în această zonă pentru lunile iunie şi iulie a ajuns la 21,62 grade Celsius, depăşind recordul din 2022 şi „reflectând persistenţa excepţională a căldurii” din această vară, potrivit Copernicus.
Iunie 2026 a fost deja o lună cu temperaturi record pentru această regiune, iar iulie se clasează pe locul secund în topul pentru luna iulie, cu o temperatură medie de 22,48 grade Celsius (cu 2,53 grade Celsius peste valorile normale pentru perioada 1991-2020), situându-se imediat după iulie 2006 (22,54 grade Celsius).
Începând din mai, Europa de Vest a fost afectată de patru valuri de căldură extremă, dintre care două în luna iulie. Aceste valuri de caniculă au alimentat o secetă aproape generalizată în Franţa, Spania, anumite regiuni ale Germaniei şi Regatul Unit.
Copernicus a semnalat că, în iulie, nivelurile de umiditate din solurile din Europa de Vest „au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu cele din iulie 2022”.
Acesta este „un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura şi seceta amplificându-se reciproc”, a explicat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus.
Consecinţe directe: debitele fluviilor au fost „excepţional de scăzute”, în special pe Sena, Rin şi Dunăre. Aceste niveluri scăzute au sporit presiunea asupra aprovizionării cu apă, a irigaţiilor, a ecosistemelor acvatice, a transportului fluvial şi a producţiei de energie în mai multe ţări, scrie Agerpres.
Aceste condiţii au „favorizat, de asemenea, o activitate excepţională a incendiilor forestiere în această regiune, atât în ceea ce priveşte suprafaţa arsă, cât şi emisiile” de carbon, conform Copernicus.
În Franţa, aproximativ 42.000 de hectare au fost cuprinse de un incendiu de proporţii în departamentul Gironde, iar în Spania, 44.000 de hectare au fost mistuite de flăcări în provincia Avila.
Luna iulie a venit cu temeperaturi record pentru a doua lună consecutiv în oceanele de pe planetă. Temperatura medie globală la suprafaţa mărilor a depăşit depăşind recordul anterior din 2023 şi a ajuns la 20,96 grade Celsius.
Căldura oceanică a atins „niveluri excepţional de ridicate” într-o mare parte a Pacificului tropical, o zonă în care condiţiile actuale ale ciclului climatic natural El Nino – care tinde să încălzească apele şi temperaturile globale şi să alimenteze fenomene extreme precum secetele şi inundaţiile – „ar urma să se intensifice şi mai mult în următoarele luni”.
„El Nino 2026 are o intensitate foarte puternică şi sunt semne că ar putea fi de o forţă fără precedent”, a declarat Carlo Buontempo. Specialistul a explicat că acest lucru ar putea duce la un nou record al temperaturii medii globale până la sfârşitul anului sau la începutul anului 2027.
Însă, „principalul factor al acestei încălziri – după cum ştim – îl reprezintă gazele cu efect de seră” emise de omenire în atmosferă, a adăugat el.
În jurul Europei, apele din vestul Mării Mediterane şi din zona litoralului atlantic înregistrează deja temperaturi neobişnuit de ridicate în luna iulie, asociate cu episoade de caniculă marină.
De obicei, episoadele El Nino ating apogeul la sfârşitul anului, când căldura acumulată în oceane şi eliberată în atmosferă determină creşterea temperaturilor la nivel mondial.
Ca urmare a fenomenului El Nino anterior, anii 2023 şi 2024 au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată, 2023 fiind primul, iar 2024 al doilea.
Ce este El Nino Fenomenul apare atunci când temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific tropical cresc semnificativ peste media normală. Această modificare afectează circulația aerului și a curenților atmosferici, având consecințe asupra vremii în numeroase zone ale globului.
În trecut, episoadele puternice de El Nino au fost asociate cu secete severe, valuri de căldură, incendii de vegetație, dar și cu furtuni puternice, ploi torențiale și inundații devastatoare în anumite regiuni.
De ce se vorbește despre un „Super El Nino” – Riscul unor fenomene meteo extreme Termenul este utilizat pentru episoadele extrem de intense, când temperaturile apelor oceanice depășesc semnificativ valorile normale. Astfel de evenimente au fost înregistrate doar de câteva ori în ultimele decenii și au fost asociate cu efecte majore asupra climei globale.
Unii cercetători consideră că actualele condiții din Pacific ar putea favoriza dezvoltarea unuia dintre cele mai puternice episoade observate până în prezent. Totuși, specialiștii subliniază că prognozele realizate primăvara sunt însoțite de un grad ridicat de incertitudine, iar intensitatea finală va putea fi estimată mai precis în lunile următoare.
Printre efectele posibile se numără: temperaturi peste normal în numeroase regiuni; valuri de căldură mai frecvente și mai intense
