Comisia Europeană reformează procedurile de licitație pentru a susține producția din UE
Stéphane Séjourné, participant la un forum economic desfășurat la Aix-en-Provence, în sud-estul Franței, a precizat că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul, ci mai degrabă inovația, preferința europeană, reziliența, decarbonizarea și clauzele sociale.
Vicepreședintele Comisiei Europene a subliniat că acest lucru va implica „reorientarea a miliarde de euro”, menționând că piețele europene de achiziții publice reprezintă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro în întreaga UE, ceea ce este echivalentul a 15% din produsul intern brut (PIB) european. Obiectivul reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja în fața unui mediu comercial internațional care evoluează rapid.
Séjourné a indicat că a existat o schimbare în abordarea Comisiei Europene, astfel încât „politica industrială se află din nou în centrul priorităților europene”. Printre motivele din spatele acestei noi priorități pentru politica industrială, în condițiile în care anterior accentul era pus pe prevenirea practicilor anticoncurențiale, se numără în primul rând „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite.
Vicepreședintele Comisiei Europene a subliniat că, din moment ce „modelele de concurență ale marilor puteri (China și Statele Unite) sunt diferite de cele ale Europei”, consecința este că „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”.
Pe lângă viitoarea reformă a procedurilor de licitație, un alt instrument care ilustrează prioritatea acordată politicii industriale de către Bruxelles este preferința europeană în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, care a fost deja adoptată de Comisia Europeană și a ajuns în prezent la Parlamentul European.
Séjourné a indicat că vor exista obligații de achiziție și de producție europeană pentru componente specifice din aceste sectoare. De exemplu, el a menționat că o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE vor trebui să fie produse în Europa, iar același lucru se va aplica și reactoarelor nucleare.
În ceea ce privește industria auto, Séjourné a reiterat că noua regulă prevede că, atunci când fondurile publice europene sunt utilizate pentru achiziționarea unui vehicul, maşina trebuie să fie europeană, ceea ce înseamnă că cel puțin 70% din componentele sale trebuie să fie fabricate în UE.
Oficialul european a justificat aceste măsuri afirmând că, dacă nu se face nimic, procentul de componente europene din maşinile fabricate în UE, în prezent în jur de 75%, va scădea la 40-50% până în perioada 2030-2035. Stéphane Séjourné a menționat că, în prezent, în UE sunt produse aproximativ 12 milioane de vehicule, dar dacă tendința actuală nu este corectată, acest număr va scădea la 8-9 milioane până în 2035, iar proporţia de componente europene se va reduce şi ea.
