România are nevoie de un moratoriu fiscal de 3–5 ani și de dialog cu investitorii, susține Adrian Negrescu
Noul guvern lucrează în prezent la rectificarea bugetară și la bugetul pe 2027, deciziile care vor determina impozitele pentru firme și cetățeni în anul următor.
Experiențele anterioare demonstrează că măsurile fiscale implementate fără consultarea celor implicați au dus la scăderea încasărilor la buget, nu la creșterea acestora, afectând încrederea investitorilor.
„În ultimii ani, multe decizii fiscale au fost adoptate peste noapte, prin ordonanțe de urgență, fără studii de impact serioase și fără dialog cu industriile afectate. Rezultatul s-a observat rapid în încasările bugetare. Cel mai evident exemplu este OUG 7/2026, care a modificat regulile din industria jocurilor de noroc și a delegat primăriilor decizia de a permite sau interzice activitatea. Astfel, între februarie și mai 2026 au fost autorizate doar 2.337 de aparate de joc, comparativ cu aproape 19.000 în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o scădere de 88%. Încasările din taxele de autorizare au scăzut de la 485 la 300 de milioane de lei, adică aproape 40%. Din cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale, doar 90 au adoptat o hotărâre de consiliu, deși termenul de 60 de zile a expirat”, afirmă Adrian Negrescu.
Măsura care a avut ca scop organizarea și creșterea veniturilor bugetare a generat haos administrativ, pierderi financiare și locuri de muncă desființate, iar o parte din activitate s-a mutat în zona ilegală. Un alt exemplu este TVA-ul pentru locuințele noi, care a crescut de la 9% la 21% începând cu 1 octombrie. Diferența pentru un apartament de 100.000 de euro este de aproape 10.000 de euro, suportată fie de cumpărător, prin preț, fie de dezvoltator, din marjă, explică economistul.
Vânzările de apartamente au scăzut deja cu aproape 9% în primul semestru, iar accesibilitatea locuințelor a atins cel mai scăzut nivel din 2018. Statul riscă să încaseze un TVA mai mare, dar pe un număr mult mai mic de tranzacții, într-un sector care a fost unul dintre puținii piloni de creștere ai economiei. Industria auto, un important exportator al țării, se confruntă de asemenea cu dificultăți. Producția de autoturisme a scăzut cu aproape 13% în primul semestru, iar la Dacia cu 18%.
Unele cauze sunt de natură europeană, dar cererea internă slabă, programele de sprijin reduse sau amânate, precum și lipsa unei strategii clare pentru industrie au contribuit la această situație. Producătorii de tutun și băuturi răcoritoare au experimentat, în ultimii ani, creșteri repetate ale accizelor și taxelor, anunțate adesea fără un calendar predictibil. Aceasta a stimulat contrabanda și a frânat investițiile.
Instabilitatea fiscală a României este exemplificată de istoria recentă a impozitului pe dividende. Până la finalul lui 2022, cota era de 5%, una dintre cele mai atractive din Europa, permițând antreprenorilor să-și planifice investițiile și remunerația pe termen lung. Apoi a crescut la 8% de la 1 ianuarie 2023, la 10% de la 1 ianuarie 2025 și la 16% de la 1 ianuarie 2026. În total, au fost trei majorări în patru ani, iar cota a ajuns de peste trei ori mai mare decât era în 2022. Între timp, în Parlament se discută o nouă modificare, reducerea la 8% a impozitului pe anumite dividende plătite între firme, avizată negativ de guvernul anterior. Pentru un antreprenor, mesajul este clar: nu știi niciodată cât vei plăti peste un an pe banii câștigați.
Dividendele nu sunt o excepție. În aceeași perioadă, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus de la 1 milion de euro la 100.000 de euro. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2024 și urmează să fie eliminat din 2027. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-o cotă de 11%, cu excepții care s-au modificat lunar.
Taxa pe stâlp a fost reintrodusă, iar accizele au fost majorate repetat. Practic, nu a existat niciun an în ultimii cinci în care un antreprenor să fi putut începe exercițiul financiar cu aceleași reguli ca în anul precedent. „În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, subliniază Adrian Negrescu.
Taxa pe stâlp este un exemplu emblematic al instabilității fiscale. Introducerea sa a avut loc în 2014, a fost eliminată în 2017 după critici îndelungate și a fost reintrodusă în 2025, cu o cotă de 1%. Aceasta se aplică infrastructurii: rețele electrice, stâlpi și antene de telecomunicații, conducte, turbine eoliene, parcuri fotovoltaice, transformatoare și alte construcții care nu sunt clădiri.
Problema nu este doar costul, ci mesajul pe care îl transmite. Taxa afectează exact investițiile necesare României: rețelele de energie care trebuie să suporte producția regenerabilă, infrastructura de telecomunicații și noile capacități de producție. Federația Patronală a Energiei a avertizat că impozitul va fi „distructiv” pentru multe investiții din diverse sectoare economice, iar bugetul nu va câștiga nimic pe termen mediu.
La momentul reintroducerii, nu era clar dacă procentul se aplică valorii inițiale a investiției sau celei amortizate. Un investitor care decide astăzi să dezvolte un proiect de zeci de milioane de euro nu poate opera cu reguli care se modifică constant în funcție de nevoile bugetare ale fiecărui guvern. „Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se teme de o taxă de 1%. Se teme că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, adaugă Adrian Negrescu.
Instabilitatea fiscală și politică are deja un impact vizibil asupra cifrelor. Anul trecut, România a atras investiții străine directe de aproape 7,9 miliarde de euro, reprezentând al treilea cel mai bun rezultat din ultimii zece ani. În primul semestru din 2026, fluxul net a scăzut la doar 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. În trimestrul al doilea, fluxul a fost negativ, de -521 de milioane de euro, cel mai slab nivel trimestrial din 2013.
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a catalogat evoluția drept un „semnal care nu poate
