ANAT cere măsuri de sprijin pentru companiile din turism și HoReCa
Scrisoarea ANAT subliniază importanța păstrării companiilor viabile și a locurilor de muncă în fața unei economii românești în încetinire.
Organizațiile din turism și HoReCa, reprezentate de ANAT, își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul contextului economic asupra sectorului. Cristian Bărhălescu, președintele ANAT, a menționat că efectele actualelor provocări economice nu sunt limitate doar la domeniul turismului, ci afectează întreaga economie.
ANAT face apel atât către Guvern, cât și către organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, recunoscând necesitatea consolidării fiscale, dar subliniind importanța evaluării continue a efectelor acestor măsuri asupra activității economice și a ocupării forței de muncă.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) și analizei Comisiei Europene și OECD, economia României se confruntă cu o încetinire. Prognozele pentru anul curent indică o diminuare a PIB de 0,1%, determinată de consolidarea fiscal-bugetară, scăderea consumului și un climat economic incert.
Bărhălescu a subliniat că această situație rezultă dintr-o combinație de factori externi, dezechilibre acumulate și nevoia de consolidare fiscală. Efectele simultane ale acestor măsuri, cum ar fi creșterea salariului minim brut cu 6,8% începând cu 1 iulie 2026, se vor resimți mai ales în sectoarele cu o utilizare intensivă a forței de muncă.
Patronatele din turism consideră că România a reacționat la efectele economice ale crizelor recente, cum ar fi pandemia și criza energetică, în mod reactiv, ceea ce a dus la costuri mai mari decât implementarea unor măsuri preventive. ANAT susține că politicile publice trebuie evaluate în funcție de efectele lor pe termen lung.
În primele patru luni ale anului 2026, numărul turiștilor care au sosit în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% față de aceeași perioadă din 2025, iar înnoptările au scăzut cu 11,6% în aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025.
Organizația patronală a evidențiat că aceste scăderi nu pot fi atribuite unei singure cauze, ci sunt rezultatul mai multor decizii economice. De asemenea, valoarea decontărilor voucherelor de vacanță a scăzut cu 61,5% în primele cinci luni din 2026, de la 557 milioane lei la 214,5 milioane lei.
ANAT consideră că tendințele prețurilor din ultimii ani au atenuat scăderea cifrei de afaceri, însă numărul de servicii vândute și turiștii rămân semnificativ mai reduse. Se estimează că, în turismul intern, reducerea volumelor se apropie de 30% din cauza modificării sistemului voucherelor de vacanță.
România nu valorifică suficient oportunitățile din turismul de incoming, alocând resurse reduse pentru promovarea externă. ANAT subliniază că bugetele pentru promovarea turistică sunt insuficiente în raport cu impactul economic pe care turismul de incoming îl poate genera.
În ceea ce privește forța de muncă, ANAT a observat că diferențele de sezonalitate între România și alte destinații estivale afectează stabilitatea veniturilor și capacitatea angajatorilor de a păstra personalul calificat. O parte semnificativă a angajaților se îndreaptă spre piețele externe care oferă venituri mai stabile.
Organizația solicită crearea unui mecanism prin care statul să limiteze costurile sociale generate de ajustările economice, fie că sunt cauzate de crize externe sau de politici interne. Acest mecanism ar putea include programe precum Kurzarbeit, credite fiscale pentru menținerea locurilor de muncă și facilități temporare privind fiscalitatea muncii.
