Legea echității digitale pune în pericol studiourile europene din industria jocurilor
Asociația Dezvoltătorilor de Jocuri Video din România (RGDA) a transmis un comunicat de presă prin care solicită revizuirea urgentă a propunerii de Lege privind echitatea digitală (Digital Fairness Act), prezentată de Comisia Europeană.
RGDA susține că această propunere ar putea avea un impact negativ asupra ecosistemului local, care a generat în 2025 o cifră de afaceri de circa 341 de milioane de euro.
Comisia Europeană a prezentat pe 11 noiembrie 2026 propunerea de Lege privind echitatea digitală, un set amplu de reglementări menite să protejeze consumatorii în mediul online, conform declarațiilor comisarului european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Printre aspectele vizate se numără abonamentele greu de anulat, prețurile biletelor la evenimente, influencerii și designul care îi menține pe utilizatori conectați. Importanța jocurilor video în această propunere este semnificativă.
Printre măsurile propuse se numără dezactivarea automată a monedelor virtuale pentru minori, interzicerea recompenselor aleatorii contra cost pentru copii și restricționarea mecanismelor de tip „pay-to-win” sau „pay-to-progress” pentru minori. Încălcarea acestor reguli ar putea atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor implicate. Deocamdată, propunerea urmează să fie negociată de Parlamentul European și de statele membre în Consiliul UE.
Într-o declarație comună, European Games Developer Federation (EGDF) și Video Games Europe au denumit propunerea „inaplicabilă, nejustificată și disproporționată”. Aceste organizații avertizează că legea ar putea slăbi o industrie creativă în care Europa excelează, lăsând milioane de jucători europeni fără suficiente opțiuni de joc.
Industria recunoaște importanța protecției consumatorilor, afirmând că a fost un lider în acest domeniu, având în vedere că a implementat sistemul de clasificare pe vârste PEGI, controlul parental și instrumentele de limitare a cheltuielilor. Totuși, organizațiile subliniază că propunerea ar putea submina măsurile deja existente care funcționează eficient.
Printre motivele principale de îngrijorare se numără lipsa unor definiții clare pentru interdicțiile privind mecanismele „pay-to-win” și „pay-to-progress”, care ar putea viza aproape orice achiziție dintr-un joc, precum și restricționarea achizițiilor din jocuri pentru toți cei sub 18 ani, indiferent de evaluarea părinților. De asemenea, propunerea tratează jocurile cu clasificare PEGI sub 18 ca fiind destinate copiilor, deși clasificarea arată doar pentru cine este potrivit un joc, nu cui îi este adresat.
RGDA subliniază că sistemul PEGI, dezvoltat de industria europeană, este folosit în 40 de țări, iar în acest an, PEGI și echivalentul său german, USK, au extins criteriile pentru a evalua achizițiile din jocuri și loot box-urile. De asemenea, codul PEGI impune deja afișarea clară a costurilor reale, iar platformele oferă părinților instrumente pentru a limita cheltuielile, timpul de joc și contactul online.
În România, noile reglementări ar putea obliga studiourile să concureze „cu o mână legată la spate” în fața rivalilor din afara Uniunii Europene, care nu se supun acestor restricții.
În Europa, există aproximativ 8.700 de companii care dezvoltă jocuri video, majoritatea fiind studiouri mici. România, conform celui mai recent raport RGDA, a înregistrat în 2025 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, generând o cifră de afaceri de circa 341 de milioane de euro și lansând 63 de jocuri.
Industria avertizează că prin suprareglementare, studiourile europene ar putea ajunge într-o poziție dezavantajată față de competitorii din afara UE. Organizațiile din domeniu propun soluții concrete pentru a face jocurile mai sigure încă din faza de proiectare, care nu au fost incluse în propunere: dezactivarea implicită a achizițiilor și comunicării online pentru copii, afișarea clară a prețurilor în bani reali pentru toate achizițiile, rambursarea pentru monedele virtuale neutilizate și pachete de monedă mai mici pentru a evita achiziții excesive.
„Studiourile din România au construit, în doar câțiva ani, o industrie de peste 340 de milioane de euro, cu jocuri jucate în toată lumea. Cele mai multe sunt companii mici, care nu își permit echipe de juriști pentru a interpreta definiții neclare, având în vedere riscurile de amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Susținem protecția copiilor – industria a creat PEGI și controlul parental tocmai pentru asta. Însă o lege inaplicabilă nu protejează pe nimeni: doar îi lasă pe jucători cu mai puține jocuri și împinge investițiile în afara Europei. Siguranța jucătorilor și succesul industriei nu sunt obiective opuse. Le cerem europarlamentarilor români și Guvernului României să folosească negocierile care încep acum pentru reguli clare și aplicabile, care să protejeze cu adevărat copiii fără să sufocă studiourile care dezvoltă jocuri în România”, a declarat directorul executiv al RGDA.
Asociația Dezvoltătorilor de Jocuri Video din România reprezintă studiourile și profesioniștii care dezvoltă jocuri video în România, promovând creșterea industriei locale.
