Singapore a lansat un serviciu de depozitare a aurului pentru băncile centrale străine
„Dezvoltarea pieței noastre de aur reprezintă o prelungire a poziției de centru financiar de încredere a Singaporelui”, a declarat vicepremierul Gan Kim Yong, care deține și funcțiile de ministru al Comerțului și Industriei din Singapore, precum și pe cea de președinte al MAS.
Noul serviciu permite stocarea rezervelor de aur în numele băncilor centrale străine, al instituțiilor financiare internaționale și al entităților suverane, în facilitățile de depozitare ale MAS, care au o capacitate totală de 500 de tone.
„Pe fondul cererii tot mai mari pentru aur ca activ de rezervă, băncile centrale caută mai multe opțiuni pentru a-și consolida reziliența. Am primit deja semnale că există părți interesate. Întrucât acestea au un caracter confidențial, nu pot oferi detalii despre care bănci centrale anume ne-au contactat”, a adăugat Gan Kim Yong.
Acest serviciu dedicat băncilor centrale va completa facilitățile comerciale de depozitare a aurului din Singapore, care au o capacitate de 2.000 de tone și deservesc participanți de pe piață, precum bănci specializate în metale prețioase, investitori instituționali și persoane înstărite.
Inițiativa vine în contextul în care Singapore se pregătește să lanseze, până la sfârșitul anului, un sistem de compensare pentru tranzacțiile cu aur de tip „over-the-counter” (OTC). Se preconizează că tranzacționarea efectivă va începe în martie 2027, cu o creștere treptată a lichidității pieței pe parcursul anului, a informat MAS în comunicat.
În alte părți ale Asiei, Guvernul din Hong Kong face eforturi pentru a extinde capacitățile de stocare a aurului și pentru a transforma orașul într-un centru internațional de tranzacționare a aurului.
Achizițiile de aur ale băncilor centrale au înregistrat în trimestrul trei cel mai rapid ritm de creștere de la finalul lui 2024, potrivit unui studiu al Consiliului Mondial al Aurului (WGC). Instituțiile au acumulat 321 tone de aur în perioada iulie-septembrie 2026, chiar dacă cotația metalului galben a fost afectată de majorarea prețului petrolului și a dobânzilor.
După un start lent în 2026, se estimează că în primele nouă luni din acest an achizițiile de aur ale băncilor centrale au ajuns la 675 tone, ușor peste nivelul similar din 2025, scrie Agerpres.
Datele subliniază faptul că băncile centrale au rămas factorul care sprijină prețurile la aur, pe o piață volatilă. După începerea războiului din Iran, la finalul lunii februarie, cotația metalului galben a scăzut cu aproximativ un sfert, costurile mai ridicate cu energia alimentând speculațiile privind înăsprirea politicii monetare.
Prețurile mai scăzute la aur în trimestrul trei și aprecierea dolarului au încurajat probabil unele bănci centrale să majoreze achizițiile, a indicat John Reade, analist în cadrul WGC.
Aproape două treimi din achizițiile estimate de aur ale băncilor centrale nu sunt date publicității de autoritățile monetare. Compania de consultanță Metals Focus Ltd. calculează achizițiile pentru WGC analizând datele publice și statisticile.
În trimestrul trei, cele mai semnificative achiziții de aur au fost realizate de băncile centrale din China (63 tone) și Polonia (41 tone), singura țară care a vândut masiv fiind Rusia – 19 tone.
În plus, cererea de bijuterii a scăzut cu 17%, la 313 tone, cel mai redus nivel înregistrat în trimestrul trei începând din 2000, modificările fiscale din India și China, precum și inflația ridicată afectând consumatorii.
Marți, cotația unciei de aur a scăzut cu aproape 1%, aproape de 3.900 dolari. Cotația aurului s-a confruntat cu dificultăți de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, deoarece scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste la nivel mondial, ceea ce a făcut ca băncile centrale să fie mai puțin predispuse să relaxeze politica monetară.
