Băncile din România riscă o sancțiune de 800 de milioane de euro pentru manipularea ROBOR
Specialiștii Consiliului care au investigat băncile în legătură cu presunta manipulare a indicelui ROBOR, ar fi pregătit deja propunerea pentru amendă, care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, dar ea trebuie aprobată de plenul Consiliului, potrivit Profit.ro.
O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii.
Președintele Asociației Române a Băncilor, Bogdan Neacșu, a declarat, luni, că investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă înțelegere între bănci referitoare la ROBOR reprezintă „chestiuni luate din context”, care au creat multă neclaritate și chiar dezinformare în spațiul public.
„Sunt chestiuni luate din context și puse în acest raport de investigație, fără să fie o chestiune foarte serioasă și care a condus la multă neclaritate și, aș spune, chiar dezinformare în spațiul public”, a răspuns președintele ARB unei întrebări pe această temă.
Pe 7 mai, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara pentru AGERPRES că instituția pe care o conduce va lua, la începutul lunii iunie, o decizie asupra raportului privind ROBOR, după analizarea răspunsului băncilor.
Potrivit acestuia, raportul relevă că există un schimb de informații care distorsionează concurența. „Raportul susține că există un schimb de informații care distorsionează concurența. Deci, faptul că în momentul când cotează, o bancă, când spune care e cotația ei pentru ROBOR, știe care-s cotațiile altor bănci, influențează decizia băncii și distorsionează mesajul sau corectitudinea indicelui, să spunem, așa. Deci, cotațiile nu sunt independente, asta susține raportul”, a explicat șeful Consiliului Concurenței.
În aprilie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat concluziile trase de Consiliul Concurenței în investigația privind posibila manipulare a ROBOR, arătând voalat că autorii materialului nu înțeleg cum funcționează piața bancară și că politica monetară a BNR nu se poate transmite în economie decât într-o piață care funcționează după reguli clare.
„Persistă neînțelegeri privind rolul băncilor… Îl ia pe bietul ROBOR și îl tăvălește și îl face marele dușman al României… S-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceți, fraților, altul!”, a îndemnat Isărescu.
„După atâția ani, să spunem ROBOR-ul – care este indicatorul pieței monetare (…) ROBOR-ul la trei luni este cel în funcție de care se stabilește creditul la debitori, băncile comerciale… Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceți, fraților, altul, ca să mă exprim așa. Dar lăsați-ne ROBOR-ul că nu putem să funcționăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii și neclarități? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineață până seara și îl tăvălește și îl face marele dușman al României”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Amintim că, în timpul guvernării PSD din perioada Liviu Dragnea, a existat o amplă discuție asupra modului în care ROBOR reflectă cu adevărat realitatea din piața bancară și asupra impactului pe care acest indicator îl are asupra costului la care se împrumută statul și populația. În acest sens, a fost lansat în 2019 indicatorul IRCC, considerat mai relevant și introdus ca referință pentru toate creditele noi contractate de populație. Acum există discuții și în ceea ce privește IRCC, care este calculat ca o medie ponderată a dobânzilor ROBOR zilnice.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în moneda națională (RON). Acest indice influențează direct valoarea ratelor pentru persoanele care au credite în lei cu dobândă variabilă.
