Se modifică ROBOR, afectând toți românii cu credite, conform unor surse

De
EN
Avatar photo
DeEN

Se modifică ROBOR, afectând toți românii cu credite, conform unor surse

Modul de calcul al ROBOR pe piața interbancară va fi modificat în cele maximum 30 de zile rămase din termenul anunțat de Consiliul Concurenței pentru ”reglementarea” situației sesizată de Concurență.

Surse din mediul financiar bancar spun că șansele de modificare a modului de calcul al ROBOR sunt de 60%, iar BNR așteaptă propunerile băncilor pentru a crea noul Regulament. Modificarea ar putea fi făcută după modul de calcul al cursului de schimb sau chiar ar putea fi luată în calcul o modificare mai amplă.

În funcție de ROBOR sunt calculate dobânzile tuturor creditelor în lei cu dobândă variabilă contractate de persoanele fizice înainte de aprilie 2009 (adică bună parte din creditele ipotecare încă în sold). Dobânzile creditelor pentru populație acordate după această dată sunt calculate în funcție de IRCC, însă și IRCC este calculat, la rândul său, în funcție de cotațiile interbancare zilnice, deci tot de ROBOR.

Surse din mediul financiar bancar spun că, așa cum este formulată decizia transmisă de Consiliul Concurenței, modul de calcul al ROBOR trebuie să se schimbe obligatoriu. Deocamdată, piața nu știe cum se va face această modificare. Este posibil ca, cei de la BNR să folosească momentul și să aplice o modificare mai amplă, așa cum au făcut și alte bănci centrale.

Publicitate
Ad Image

Dinspre piața financiar bancară, surse oficiale spun că în proporție de 60% modelul de calcul al ROBOR va fi modificat, dar la ora actuală sunt așteptate propunerile băncilor participante la formarea ROBOR pentru a fi decisă exact forma legislativă pe care o va căpăta noua identitate ROBOR. Teoretic, în proporție de 60% legislația privind stabilirea ROBOR va fi modificată.

Potrivit deciziei trimise de Consiliul Concurenței în data de 29 septembrie 2026, băncile au un termen să schimbe metodologia de tranzacționare legată de ROBOR. Practic, băncile au avut la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care „vor elimina practicile anticoncurențiale“, după cum a susținut Consiliul Concurenței.

Alte surse din mediul financiar bancar susțin că cerințele Consiliului Concurenței pot fi îndeplinite și pe modelul actual al ROBOR. Potrivit acestora, marea problemă în timpul controlului a fost legată de accesul neîntrerupt al participanților din panel (cele 10 bănci participante la formarea ROBOR), până la ora de calcul a indicatorului, la informațiile privind cotațiile afișate de ceilalți.

Mai exact, ING știa ce cotație a dat UniCredit sau BCR. Banca Transilvania știa de asemenea despre cotațiile Garanti Bank (participantă până nu demult la formarea ROBOR) sau ale BRD. Și toate acestea până în ora 11 când în mod oficial este stabilit nivelul ROBOR.

Solutia pentru a preîntâmpina situații de genul acesta ar fi una similară cu cea pentru stabilirea cursului valutar. Cursul valutar oficial îl stabilește BNR pe baza tranzacțiilor din piață și are la bază Refinitiv, platformă Reuters care oferă participanților la piață informații despre nivelurile la care se tranzacționează sau se cotează valutele din întreaga piață.

Consiliul Concurenței anunțase în vară, în 7 iunie, rezultatele investigației privind dosarul ROBOR, stabilind cea mai mare amendă dintr-un caz de concurență: cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referință pentru dobânzi – ROBOR – au fost amendate cu suma de 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro) pentru că în perioada fixingului au schimbat informații confidențiale. După ce au aflat de această decizie, în vară, bancherii și-au exprimat dezacordul total și au respins ferm, la unison, concluziile și sancțiunile autorității de concurență, anunțând că le vor contesta în instanță, și nu doar în România, ci și pe plan extern.

BNR a evaluat implicațiile posibile ale acțiunii Consiliului Concurenței de a sancționa băncile implicate în stabilirea ROBOR și anticipează că dacă oamenii dau băncile în judecată pe baza deciziei Consiliului Concurenței băncile pot avea pierderi pe termen mediu și lung de peste 700 milioane de euro.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *