Se construiește centrala nucleară cu SMR americane la Doicești? Cerința lui Bolojan
Informare asupra stadiului actual al activității desfășurate pentru ducerea la îndeplinire a condițiilor asociate Deciziei Finale de Investiție în Proiectul SMR, având ca termen de implementare iunie 2026, aprobate prin HAGEA nr. 1/12.02.2026;
Aprobarea inițierii unor demersuri de evaluare a oportunității privind actualizarea Strategiei de Implementare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR), aprobată prin HAGOA nr. 8/22.09.2022. Acestea sunt două dintre punctele introduse pe ordinea de zi a ședinței Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica, societate controlată de stat și în administrarea Ministerului Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan.
Nuclearelectrica nu a specificat dacă aceste noi puncte au fost introduse pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, însă menționează că solicitarea a venit de la Consiliul de Administrație al companiei, deci de la stat.
În primul caz, Guvernul impune companiei să prezinte progresele realizate în aplicarea deciziei anterioare prin care a fost emisă FID condiționată pentru proiectul SMR. Decizia finală de investiții (FID) presupune contractarea și amplasarea inițială a unui singur modul SMR, cu o capacitate de 77 MWe. Dacă primul modul va funcționa conform parametrilor, celelalte cinci module vor fi achiziționate și puse în funcțiune. Data de început a operării comerciale pentru primul modul ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW – decembrie 2034, depinzând de acordurile comerciale pentru achiziția modulelor suplimentare. Este necesar să se ia măsuri pentru „prevenirea, monitorizarea și mitigarea riscurilor potențial derivate din situația existentă privind emanarea gazelor naturale identificate în zonă (pe amplasamentul adiacent – Soceram)”.
În al doilea caz, inițierea demersurilor de evaluare a oportunității privind actualizarea Strategiei de Implementare a Proiectului SMR sugerează că Nuclearelectrica ar trebui să elaboreze un studiu care să analizeze continuarea proiectului SMR.
Este pentru prima dată, de când a început acest proiect, când se cere o evaluare a oportunității realizării acestuia conform planului inițial. Bolojan a criticat vehement proiectul SMR, afirmând la 20 mai că s-au cheltuit 240 de milioane de dolari și că rezultatul este un teren și niște documente: „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare prin asocierea cu o companie din Statele Unite.”
El a adăugat că, din suma considerabilă alocată de Nuclearelectrica, de peste 240 de milioane de dolari, compania dispune de un teren achiziționat la un preț mare, dar și de un studiu de fezabilitate. Totuși, acest studiu arată că, pentru ca proiectul să devină realitate, sunt necesare investiții de câteva miliarde de euro, sumă care nu este disponibilă. Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse de reactor indică un cost mai mare decât cel de pe piață, ceea ce ridică probleme serioase privind rentabilitatea proiectului.
„Și gândiți-vă că, degeaba ai o intenție bună, dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat. Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil ca, dacă îți respecți partenerii, să-i informezi”, a declarat Bolojan la B1TV.
Întrebat ce răspuns a primit din partea ambasadei, Bolojan a afirmat că „ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă”.
El a continuat: „Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor?! Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui că astea sunt problemele, dar, din nou, este un exemplu al modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe.”
Acesta a avertizat că riscul de a nu recupera acești bani este foarte mare, iar șansele de a finaliza proiectul sunt mici, din cauza dificultăților în găsirea unei finanțări și a prețurilor pentru o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali. „Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim o relație de încredere pe termen lung”, a concluzat Bolojan.
În premieră, acesta a acuzat conducerea Nuclearelectrica, subliniind că „trebuia să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. După aceste critici, Nuclearelectrica a emis un comunicat prin care a informat BVB despre stadiul proiectului, iar Nova a publicat o declarație explicând progresele realizate la Doicești.
Proiectul preconizează construcția unei centrale modulare cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doicești. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcțiune a șase reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW.
În februarie, RoPower Nuclear, compania de proiect, cu Nuclearelectrica și Nova în acționariat, a decis finalizarea investiției condiționate pentru proiectul nuclear de la Doicești. Nu s-a avansat o sumă oficială pentru acest proiect, dar estimările indică între 6 și 7 miliarde de euro.
