România și colapsul demografic de 34 de ani: numărul bătrânilor și zonele cu cei mai mulți vârstnici

România și colapsul demografic de 34 de ani: numărul bătrânilor și zonele cu cei mai mulți vârstnici

Populația României se confruntă cu un colaps demografic semnificativ, având în vedere că, dintre vârstnicii existenți, bărbații – 1,555 milioane de persoane – reprezintă 16,7% din totalul de 9,298 milioane de bărbați rezidenți, iar femeile – 2,349 milioane de persoane – constituie 24,1% din totalul de 9,744 milioane de femei rezidente, conform Agerpres.

În ceea ce privește structura teritorială a populației vârstnice, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au cele mai mari ponderi, cu peste 15,8%, urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Cele mai îmbătrânite regiuni, măsurate prin numărul vârstnicilor raportat la populația rezidentă, sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, fiecare cu peste 22%, urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru (peste 20%), Nord-Est și Nord-Vest (peste 19%). Cea mai „tânără” regiune este București-Ilfov, cu 18,1%.

Conform datelor de la INS, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește vârsta mediană și vârsta medie. În 2012, vârsta mediană a populației din Uniunea Europeană era de 41,9 ani, în timp ce în România era de 40,1 ani. De-a lungul anilor, acest indicator a crescut, ajungând la 44,4 ani în UE și 43,4 ani în România în 2022. Proiecțiile pentru 2026 indică o vârstă mediană de 44,4 ani în România.

Referitor la vârsta medie, aceasta a crescut de asemenea, de la 40,6 ani în România în 2012 la 43,1 ani în 2026, comparativ cu 41,9 ani în UE în 2012 și 42,2 ani în 2022. Indicele de îmbătrânire demografică al populației rezidente a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în 2026.

Publicitate

Structura gospodăriilor arată că majoritatea sunt formate din salariați (47,6%) și pensionari (39,3%). Gospodăriile conduse de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste reprezintă 35,3%, iar cele conduse de persoane cu vârste între 25-49 ani constituie 36%.

Proiecțiile pentru anul 2025 estimează un număr mediu de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, dintre care 3,823 milioane sunt pensionari pentru limită de vârstă. Între 2021 și 2025, s-a observat o scădere de 3,2%, echivalentă cu 162.000 de pensionari, în timp ce numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a înregistrat o ușoară creștere de 0,4% (14.000 de persoane).

Criza demografică din România persistă, ultimul an cu spor natural pozitiv fiind 1991. Din 1992 și până în prezent, țara a înregistrat anual valori negative. În perioada 2020-2025, declinul a fost accelerat, fără excepții. Cel mai mare declin s-a înregistrat în perioada 2020-2021, iar ulterior a existat o ușoară temperare, dar fără o redresare semnificativă.

Sporul natural s-a menținut negativ în luna iulie 2026, cu o scădere de 5.280 de persoane, numărul deceselor fiind de 1,4 ori mai mare decât cel al nașterilor, conform INS. În iulie 2026, au fost înregistrate 13.497 de nașteri, cu 589 mai puține decât în aceeași lună din 2025, dar cu 1.705 mai multe față de luna iunie 2026. Numărul deceselor a fost de 18.777, în scădere cu 170 comparativ cu iulie 2025.

În luna iulie 2026, 40,7% dintre decese, respectiv 7.646, au fost înregistrate la persoane de 80 de ani și peste. Persoanele cu vârste între 70 și 79 de ani au reprezentat 28,3% din total, iar cele cu vârste între 60 și 69 de ani 15,7%. Cele mai puține decese s-au înregistrat la grupele de vârstă 5-19 ani (57 de cazuri), 0-4 ani (76 de cazuri) și 20-29 ani (83 de cazuri). În mediul urban s-au înregistrat 9.607 decese, iar în mediul rural 9.170.

În luna iulie 2026, au fost înregistrate 12.756 de căsătorii și 2.058 de divorțuri. Specialiștii afirmă că nu există o soluție la criza demografică a României, care se confruntă cu o scădere anuală de 80.000-100.000 de persoane, în condițiile în care numărul de născuți se ridică la 150.000, iar decesele se apropie de un sfert de milion.

„Nu văd soluții la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 și 100.000 de locuitori”, a declarat Vasile Ghețău. De asemenea, Tudorel Andrei a afirmat că, pe termen mediu, nu se poate spera decât la stabilizarea sporului natural negativ.

Profesorul Dumitru Sandu a subliniat că nu există o soluție miraculoasă pentru reducerea declinului demografic, dar a adus în discuție exemplele unor țări precum Portugalia și Spania, care au reușit să depășească această situație. „Soluția pentru revenirea din declinul demografic este complexă și implică, printre altele, utilizarea fondurilor europene pentru a readuce oamenii în țară”, a afirmat el.

În ceea ce privește integrarea imigranților, Gelu Duminică a subliniat că există dificultăți și cu minoritățile istorice, dar și cu minoritățile recente. „Avem o mare problemă cu sistemul educațional care nu sprijină integrarea copiilor imigranți”, a spus el.

Proiecțiile INS pentru 2080 sugerează o populație rezidentă de 15.633.200 de persoane, în scădere cu 3.410.000 (-17,9%) față de 2025. Ponderea populației tinere și adulte va scădea, iar ponderea populației vârstnice va crește la 25,9%, cu un raport de dependență demografică de 65,5% și un indice de îmbătrânire demografică de 188,8%.