România a intrat într-o nouă etapă, anunț de la Guvern
Conform unui comunicat de presă al ministerului, următorul obiectiv este transformarea stabilizării economice într-o creștere sustenabilă.
În ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a arătat semne de ameliorare în trimestrul al doilea din 2026, în contextul unei consolidări fiscale și al corectării dezechilibrelor macroeconomice acumulate anterior.
Contracția anuală a PIB real a fost de -0,4% în trimestrul al doilea din 2026, iar economia a rămas stabilă față de trimestrul precedent. Indicatorii lunari sugerează o îmbunătățire a activității economice în diverse sectoare, cu construcțiile continuând să evolueze favorabil, susținute de proiectele de infrastructură.
Pe lângă evoluția pe termen scurt a PIB-ului, structura activității economice arată semne importante de reechilibrare. După o perioadă de expansiune economică bazată pe consum și deficit fiscal și extern ridicat, investițiile au început să aibă un rol esențial în susținerea activității economice.
Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, în condițiile unei dinamici mai moderate a importurilor și a creșterii exporturilor. Această schimbare este un semnal optimist pentru reechilibrarea economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor și dezechilibrului extern.
„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă”, a declarat Alexandru Nazare, în comunicat.
Ministerul Finanțelor subliniază că, în această perioadă de ajustare, investițiile rămân un factor principal de susținere a activității economice și un element crucial pentru trecerea de la stabilizare la reluarea creșterii.
Ciclul investițional se manifestă în dinamica robustă a construcțiilor și în accelerarea investițiilor din fonduri europene, care au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, ceea ce reprezintă o majorare de 56%.
Aceste investiții depășesc contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie vor contribui, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv, prin reducerea costurilor logistice și îmbunătățirea conectivității.
O infrastructură mai eficientă facilitează extinderea capacității interne de producție, atragerea de investiții private și integrarea mai bună a companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție. Astfel, investițiile actuale nu doar susțin activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creșterea capacității economiei de a genera valoare adăugată și o creștere sustenabilă în anii următori.
În același timp, procesul de ajustare a dezechilibrelor externe continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, pe fondul creșterii exporturilor cu 2,3% și a unui avans marginal al importurilor.
Aceste evoluții reflectă o îmbunătățire graduală a raportului dintre exporturi și importuri, contribuind la reducerea presiunilor asupra contului curent. Ministerul Finanțelor analizează această ajustare și în contextul ciclului investițional puternic, având în vedere că o parte a investițiilor implică importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate tempera pe termen scurt corectarea deficitului extern. Pe termen mediu, extinderea și modernizarea capacității productive pot spori competitivitatea și pot înlocui unele importuri, consolidând capacitatea de export a economiei.
Recenta evoluție a prețurilor sugerează reluarea procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, revenind sub 10%. Această evoluție este un semnal pozitiv, dar nivelul inflației rămâne ridicat, cerând o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Ministerul de profil estimează că procesul dezinflaționist se va accelera începând cu luna august, pe măsură ce efectele măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.
Temperarea presiunilor inflaționiste este susținută de moderarea consumului și dinamicii salariale. Totodată, tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei rămân factori de risc. Reducerea treptată a inflației este crucială nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru perspectivele de creștere economică, refacerea veniturilor reale facilitând o revenire graduală a consumului.
Imaginea care se conturează este, astfel, a unei reechilibrări lente a economiei românești. Consolidarea fiscală și moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate anterior, în timp ce investițiile, în special cele din fonduri europene, permit continuarea dezvoltării infrastructurii și extinderea capacității productive.
„Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă și într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe. Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă. Investițiile productive, infrastructura, absorbția fondurilor europene, creșterea competitivității și consolidarea capacității de export sunt elementele care pot susține această tranziție”, se menționează în comunicat.
„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, subliniază Nazare.
