România a înregistrat dobânzi record în octombrie, leul depreciindu-se față de euro

România a înregistrat dobânzi record în octombrie, leul depreciindu-se față de euro

România pare să se confrunte cu o creștere a primei de risc și o scădere a apetitului investițional pentru leu.

În primele trei săptămâni din octombrie, leul a suferit o depreciere de 1,36% față de euro, moneda europeană câștigând 7,18 bani, crescând de la 5,2777 lei pe 1 octombrie la 5,3485 lei pe 23 octombrie.

„Leul are un regim de flotare liberă, dar BNR a limitat, de-a lungul timpului, fluctuațiile mari ale cursului EUR/RON. Pentru o economie cu importuri intense, această politică are avantaje clare. O depreciere semnificativă ar crește rapid costul intern al bunurilor importate. Prin urmare, stabilitatea cursului de schimb acționează ca o a doua ancoră nominală, alături de ținta de inflație. Dar aceasta modifică și modul în care economia se ajustează”, apreciază economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, într-o analiză exhaustivă.

Evaluările FMI privind balanța externă sugerează că moneda ar putea fi supraevaluată în mod semnificativ, deși aceste estimări sunt supuse unei incertitudini considerabile, precizează Tătaru. „Aceasta pune BNR în fața unui adevărat compromis. Să permită o depreciere nominală mai mare și să importe inflație suplimentară pe termen scurt sau să limiteze deprecierea și să accepte o deteriorare treptată a competitivității costurilor atunci când costurile interne cresc mai rapid decât cele ale partenerilor comerciali.”

Publicitate

România a optat, în mare măsură, pentru o variantă modificată a celei de-a doua abordări, reușind să combine stabilitatea cursului de schimb cu o creștere rapidă a salariilor și o inflație persistentă timp de mai mulți ani. Ajustarea necesară nu a dispărut, ci a fost redirecționată către o apreciere reală și un deficit mai mare al contului curent, subliniază economistul șef al ING.

Concluziile studiului arată că România întâmpină dificultăți în tranziția de la inflație și salarii mari către dezinflație, iar acest proces ar trebui să conducă la un model economic bazat pe investiții, productivitate și capacitate de producție, un demers de durată.

Datele Ministerului Finanțelor arată că ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat românești a scăzut la 16,7% în iulie 2026, comparativ cu 19,5% la începutul anului. În 2024, aceasta ajunsese la aproximativ 24–25%. Totuși, vânzarea titlurilor nu implică automat ieșirea de valută, investitorii având posibilitatea de a reinvesti în alte active locale. Reducerea ponderii nerezidenților trebuie evaluată și în termeni absoluți, nu doar procentual.

Incertitudinea politică poate determina investitorii să solicite o primă de risc mai mare pentru România. Reuters a semnalat la începutul lunii octombrie presiunea asupra ratingului suveran, pe fondul crizei politice, al acumulării rapide a datoriei și al riscurilor legate de ajustarea deficitului bugetar.

Datele despre evoluția dobânzilor la titlurile de stat pe 10 ani arată o mișcare în două etape: o creștere semnificativă a randamentelor în a doua jumătate a lunii septembrie, de la 6,71%, urmată de o corecție după decizia S&P de menținere a ratingului României, la începutul lui octombrie.

Ulterior, randamentele au continuat să fie volatile, menținându-se în jurul valorii de 7%. Totuși, în ultimele zile, concomitent cu deprecierea leului, randamentele au crescut la 7,14%, atingând chiar 7,22% în cursul zilei de 22 octombrie 2026.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA subliniază că randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale românești cu maturitate de 10 ani a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După 2021, acesta a crescut accelerat, ca urmare a majorării dobânzilor la nivel global, depășind 6% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Evoluția a reflectat atât presiunile inflaționiste, cât și creșterea riscului perceput de investitori. Deși instalarea unui nou guvern poate reduce temporar incertitudinea, piețele vor evalua în principal capacitatea acestuia de a adopta și implementa măsuri credibile de consolidare fiscală.

În ceea ce privește cursul, nu contează doar cine guvernează, ci și dacă investitorii au încredere că România poate finanța deficitul fără a-și deteriora suplimentar riscul de credit. Dacă aceste mișcări se vor continua, ele ar putea indica o creștere a primei de risc cerute de investitori pentru România și o diminuare a interesului pentru activele în lei, existând riscul, în scenariul negativ, al retrogradării României în categoria junk.