Ratingul Fitch pentru România pe 31 iulie va influența necesitatea FMI
România se confruntă cu cea mai proastă situație economică din Europa Centrală și de Est, având un deficit al contului curent de două ori cât media, adică diferența dintre intrările și ieșirile de valută este uriașă, și cea mai mare creștere a datoriei externe.
În 2026, România este singura țară din regiune care va fi în recesiune, conform analizei publicate de Economica. Situația economică precară este agravată de o dependență crescută de alte țări și de o evaluare negativă din partea agențiilor internaționale de rating.
În prezent, România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor (investment grade) de către toate cele trei mari agenții internaționale (S&P, Fitch și Moody’s), având o perspectivă negativă și primind avertismente severe legate de vulnerabilitățile economice și instabilitatea politică.
Analiștii de la Erste Group estimează că Fitch nu va retrograda România în categoria „junk”, datorită reducerii deficitului bugetar din prima jumătate a anului, care a ajuns la circa 2% din PIB. Totuși, această „păsuire” nu schimbă însă datele economice fundamentale care continuă să prezinte multiple riscuri.
Agenția S&P Global Ratings a publicat recent o analiză macroeconomică, menționând România ca fiind cea mai vulnerabilă economie din Europa Centrală și de Est. Potrivit estimărilor, pentru anul 2026 se preconizează o creștere economică zero și un deficit public de 6,3% din PIB, cu o datorie publică care va rămâne printre cele mai mari din regiune.
Moody’s a semnalat situația critică a coaliției guvernamentale și incertitudinea politică, subliniind că lipsa unei majorități stabile poate afecta reformele necesare și consolidarea finanțelor statului. Plățile dobânzilor vor consuma 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și 9,6% în 2027.
Conform prognozelor agențiilor internaționale, datoria publică a României va continua să crească, depășind pragul critic de 60% din PIB în prima parte a anului 2026. Deși datoria este nominal mai mică decât media Uniunii Europene, ritmul rapid de acumulare al acesteia reprezintă o preocupare majoră.
Moody’s estimează că ponderea datoriei guvernamentale va ajunge la 62,9% din PIB în 2027, stabilizându-se ulterior în jurul pragului de 65%. De asemenea, S&P subliniază că datoria publică va continua să crească din cauza incapacității structurale de a reduce rapid deficitul bugetar, care va stagna la 6,3% din PIB în 2026.
Afluxul de fonduri europene va susține parțial datoria, dar blocarea reformelor ar putea crește costurile de refinanțare. Depășirea pragului de 60% din PIB va atrage o monitorizare mai strictă din partea piețelor financiare și a Comisiei Europene, semnalând o depășire a criteriilor de la Maastricht.
Raportul de convergență al Comisiei Europene estimează o datorie publică de 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% din PIB în 2027. Dacă politicile fiscale nu se modifică radical, datoria ar putea exploda spre 90% din PIB în următorii 10 ani.
