„`html
Programul de guvernare Adrian Veștea – Detalii esențiale despre transport, finanțe, energie, digitalizare, sănătate, salarii și pensii
Noul Guvern are cinci priorități imediate:
stabilitate politică – revenirea la normalitate instituțională; fonduri europene – accelerarea atragerii banilor din PNRR; stabilitate economică – menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară; investiții – deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate; securitate națională – accelerarea proiectelor strategice (SAFE).
TRANSPORT
Prioritizarea contractelor CNAIR, reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din transporturi reprezintă obiectivele Guvernului Veștea, conform programului de guvernare publicat duminică seara, scrie Agerpres.
„Investițiile rămân motorul creșterii economice și al dezvoltării unei țări, iar investițiile în infrastructura de transport sunt placa turnantă pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung. Păstrarea unui ritm constant al acestor investiții reprezintă, în actualul context economic extrem de fragil, cea mai mare provocare și o importantă misiune pentru o guvernare responsabilă”, se arată în document.
Guvernul Veștea intenționează să continue restructurarea TAROM, astfel încât compania să devină „un actor important în spațiul aerian european și internațional”.
„Vom continua restructurarea TAROM. Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse. TAROM trebuie să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional”, conform sursei citate.
La capitolul reforme/reorganizări/comasări, programul de guvernare cuprinde: prioritizarea contractelor CNAIR; plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine; liberalizarea transportului județean; reforma Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, Registrului Auto Român (RAR), Autorității Rutiere Române (ARR), Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), TAROM, Aeroportului Otopeni și a celorlalte companii din subordinea ministerului; Consilii de Administrație formate din profesioniști; transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.); indicatori de performanță – demiteri pentru neîndeplinire; reducere subvenții și creșterea eficienței, audit active.
Alte puncte vizează: sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiționat de cadrul legislativ european (soluții alternative – taxă fixă/bilet outgoing); testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat; revizuire contracte colective de muncă; optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare; optimizarea structurii organizaționale (structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane); automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni; reforma sistemului de taxare a transportului.
Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile, dar și continuarea îndeplinirii tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109) sunt alte măsuri prevăzute la capitolul reforme/reorganizări/comasări.
Programul de guvernare face referire și la măsuri de accelerare a absorbției de fonduri europene, respectiv: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existentă prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru modernizare; stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză – autostrăzi, drumuri expres, precum și drumuri naționale printr-un program finanțat prin Fondul pentru modernizare; stații de reîncărcare în mediul privat, finanțate prin Fondul pentru modernizare; instalarea stațiilor de reîncărcare/încărcare baterii și creșterea capacității rețelei electrice din porturi, finanțat prin Fondul pentru modernizare; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înverzirea operațiunilor aeroportuare și portuare prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante din punctul de vedere al consumului de energie cu utilaje și echipamente cu emisii zero; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru modernizare pentru înlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier și feroviar de marfă, precum și a flotei pentru transportul de pasageri și marfă maritim și pe căi navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero.
Noul Guvern vine și cu propuneri de măsuri de debirocratizare/digitalizare în domeniul transporturilor, precum: integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței, automatizarea prin robotic process automation (RPA) și inteligență artificială (AI); investiții în tehnologii inovative – sistemele de management al traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu, finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control.
De asemenea, se propune înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), iar în cazul spațiilor de servicii concesionate, programul trebuie continuat într-un ritm mai alert pentru toate spațiile de servicii de pe drumurile din țară, astfel încât cetățenii să beneficieze de aceste servicii moderne.
„Corelarea MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană este esențială, având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în jurul marilor orașe. Mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute”, prevede planul de guvernare.
În ceea ce privește sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, noul Guvern va ținti dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale.
„Vom urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă și sigură. Înființarea Comitetului Național de Coordonare
