Profitul net al OMV Petrom a înregistrat o scădere de 14% în prima jumătate a anului, ajungând la 1,8 miliarde de lei
În prima jumătate a anului, OMV Petrom a constatat o volatilitate semnificativă a prețurilor mărfurilor, care au atins niveluri record din cauza crizei din Orientul Mijlociu și a temerilor legate de întreruperile în aprovizionare.
În acest context, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a fost de 3 miliarde lei, în timp ce profitul net a scăzut la 1,8 miliarde lei, reflectând impactul unui rezultat financiar negativ și al impozitului de solidaritate.
Contribuția companiei la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei. OMV Petrom a investit 3,7 miliarde de lei în primele șase luni, atât în proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF/HVO și proiectele de energie din surse regenerabile, cât și în activitățile tradiționale de explorare și producție.
„Asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie rămâne o prioritate în contextul perturbărilor actuale de pe piață. Pentru 2026, planificăm investiții de 9 miliarde de lei pentru a susține și a contribui la creșterea capacității de producție de energie a României”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, citată în comunicat.
Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a crescut cu 21% în perioada menționată, datorită contribuțiilor mai mari din segmentele Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.
Investițiile totale din primele șase luni au fost de 3,7 miliarde lei, cu 13% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar contribuția la bugetul de stat a crescut cu 29%, ajungând la 10,2 miliarde lei.
În segmentul de Explorare și Producție, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 1,548 miliarde lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere a fost influențată pozitiv de prețurile mai mari la țiței și gaze naturale, dar contrabalansată de impozitarea mai ridicată în E&P și de volumele mai mici de vânzări de țiței.
Producția a fost relativ stabilă, la 103 barili echivalent petrol/zi, datorită reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi, care au compensat parțial declinul natural. Costul unitar de producție a fost de 18,4 dolari/bep, în creștere cu 4%, în principal din cauza cursului de schimb valutar și a volumelor mai mici disponibile pentru vânzare.
Rezultatul din exploatare CCA pentru Rafinare și Marketing a fost de 1,253 miliarde lei, cu 33% mai mult față de aceeași perioadă din 2025, susținut de volume mai mari de vânzări și de gradul de utilizare mai ridicat al rafinăriei, parțial compensate de impactul negativ al intervenției temporare de reglementare.
Marja realizată de rafinare a fost ușor sub nivelul din 2025, reflectând impactul măsurilor de reglementare din T2, în ciuda unui indicator marjă de rafinare de 18,4 dolari/bep.
„Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 97%, susținând disponibilitatea produselor și siguranța aprovizionării. Volumele de vânzări cu amănuntul la nivelul grupului au crescut cu 5%, în contextul distorsiunilor de piață generate de intervențiile de reglementare”, se menționează în comunicat.
Pe segmentul Gaze și Energie, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 318 milioane lei, beneficiind de o contribuție pozitivă din partea activității de energie electrică, în urma dereglementării pieței. Activitatea de gaze naturale a înregistrat rezultate solide, susținute de volume mai mari de vânzări.
Volumele totale de vânzări de gaze naturale au fost de 26,1 TWh, în creștere cu 15% față de primele șase luni din 2025, reflectând volume mai mari către piața angro, clienții finali și consumul crescut al centralei electrice Brazi. Producția centralei electrice Brazi a crescut la 2,1 TWh (plus 14%), reprezentând 8% din mixul de generare al României, în ciuda unei opriri planificate mai lungi.
Referitor la proiectul Neptun Deep, acesta a avansat către prima producție de gaze în 2027, cu instalarea platformei de producție în ape de mică adâncime, finalizarea a șase sonde și a conductei către țărm.
Operațiunile de foraj în perimetrul Han Asparuh din Bulgaria au fost finalizate, dar nu au fost identificate volume semnificative de gaze naturale; totuși, sondele contribuie la o mai bună înțelegere a geologiei zonei, subliniază compania.
OMV Petrom s-a extins în Marea Neagră prin alăturarea în perimetrul de explorare Han Tervel, tranzacția fiind finalizată în iulie 2026.
În ceea ce privește proiectele cu emisii reduse de carbon, toate modulele pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW au fost livrate la Petrobrazi. Plasarea unei părți din producția viitoare a unității de SAF/HVO a fost asigurată.
În domeniul energiilor regenerabile din România, trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW au intrat în faza de execuție, în cadrul parteneriatului dintre OMV Petrom și Renovatio Group. OMV Petrom a demarat și un proiect fotovoltaic de aproximativ 7 MW la rafinăria Petrobrazi. Proiectul eolian de la Gura Văii (CEE Onești), parte a portofoliului de circa 1.000 MW al Electrocentrale Borzești, deținut de OMV Petrom (50%) și Renovatio (50%), a contractat o finanțare de 47 de milioane de euro pentru implementare.
