Preț record la energia electrică în România: peste 4.200 de lei/MWh seara
Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la București este mâine de 1.171 lei/MWh, potrivit datelor Operatorului Pieței. Sau 224 de euro/MWh.
Este cel mai mare preț din Europa, iar după noi vine Ungaria, cu doar un euro mai puțin. Prețul este de două ori și jumătate decât cel din Bulgaria și cel din Grecia, unde sunt 90, respectiv 87 de euro/MWh. Puteți vedea prețurile spot din toată Europa în graficul de mai jos:
Prețul este destul de mare în toate intervalele zilei, și crește extrem de mult în orele de seară, când nu mai există energie fotovoltaică. Astfel, în intervalul de sfert de oră 19-19.15 (ore CET) se înregistrează cel mai mare preț al zilei, de 4.250 de lei/MWh, adică 811 euro/MWh. Prețuri de 4.000 de lei și peste mai sunt în încă 9 intervale din seara de mâine.
În sfertul de oră cu cel mai mare preț, România importă energie prin mecanismul cuplării PZU din ambele piețe cu care rețeaua noastră are conexiune fizică. Din Bulgaria, importul este la acea oră la nivelul maxim al conexiunii oferite, 1.600 MW și din Ungaria alți 95 MW. Sunt sferturi de oră cu importuri și mai mari.
Dacă ne uităm pe mecanismul cuplării PZU, vedem că în toate orele zilei de mâine rețeaua românească importă din cea din Bulgaria și, în majoritatea intervalelor, trimite energie către cea din Ungaria.
Doar canicula este de vină pentru aceste prețuri?
România traversează o perioadă caniculară cu temperaturi foarte mari, resimțite zilele trecute și în Europa Occidentală. Valurile de căldură au efect asupra producției de energie electrică – randamentul panourilor fotovoltaice scade, centralele nucleare se pot opri (Paks din Ungaria a redus ieri puterea unui reactor) pentru că temperatura apei de răcire crește prea mult, cărbunele se poate autoaprinde, etc – dar au ca efect și creșterea consumului de energie electrică, pentru că se utilizează mult mai mult aerul condiționat.
Dincolo de acestea, mai trecem printr-o perioadă în care debitul Dunării este semnificativ sub mediile multianuale și nici nu prea bate vântul.
În afara cauzelor externe, avem principala cauză, internă, și anume lipsa capacității de generare care să susțină consumul în momentele de vârf, la care se adaugă și retragerea, planificată sau accidentală, a unor grupuri.
Astfel, una dintre unitățile nucleare de la Cernavodă este oprită planificat pentru revizie, la fel și jumătate din centrala mare pe gaze a Petrom de la Brazi. În plus, CET București Vest este oprită complet, două grupuri de la CET Sund sunt oprite și ele, unul planificat și altul accidental, și este oprit și unicul grup care mai funcționa la vechea centrala Iernut. Pe partea de hidro, două grupuri de la Porțile de Fier 1 sunt oprite, la fel și un grup de la Râul Mare, și, vreme de opt ore, sunt oprite și două grupuri de la Lotru – însă nu în vârful de seară.
Deși ritmul de instalare a bateriilor este foarte rapid și am ajuns la circa 1.600 MWh, iar faptul că acestea încep să se descarce în orele de seară deja se vede în sistem, totuși mai este mult până la un nivel de capacitate instalată de cel puțin două ori cât a întregului SEN, care poate fi considerat liniștitor.
