Creșterea semnificativă a românilor care investesc în Bitcoin și alte criptomonede
Numărul investitorilor români în Bitcoin și alte criptomonede a crescut considerabil, ajungând la aproximativ 2 milioane.
Situația devine alarmantă deoarece firmele care funcționează fără autorizare în România sau în alte state ale Uniunii Europene pot fi raportate la parchete, care pot decide deschiderea unui dosar penal pentru activitate ilegală. Într-o astfel de situație, investitorii nu au responsabilitate juridică, dar se confruntă cu riscuri financiare semnificative. De exemplu, dacă o firmă din domeniul criptomonedelor, fie că este vorba despre emitenți de monede, schimburi valutare sau administratori de ATM-uri de crypto, ajunge să aibă un dosar penal, conturile acesteia vor fi blocate, având efecte directe asupra clienților. Băncile ar putea lua astfel de măsuri chiar înainte de a exista un dosar penal, având în vedere că riscurile s-au creat deja din cauza obligației de autorizare impuse de Uniunea Europeană.
Conform estimărilor citate de Economica, suma totală deținută de acești investitori depășește 12 miliarde de euro, iar gradul de adopție a acestor active este printre cele mai mari din UE, aproximativ 15,5% din populație având potențialul de a se dubla până la sfârșitul anului viitor. Aproape jumătate dintre cei 2 milioane de investitori operează prin firme înregistrate în România, ceea ce îi expune riscurilor asociate cu lipsa legislației.
România se află în situația paradoxală în care nicio firmă de criptomonede nu poate obține autorizație în țară. Suntem singura țară din UE fără o legislație în acest domeniu. De la 1 iulie, toate firmele sunt obligate să aibă autorizație, dar în prezent, nu există o autoritate desemnată care să aplice Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, a explicat că nu pot fi soluționate cererile pentru autorizare până la desemnarea autorităților competente.
Este de așteptat ca multe dintre aceste firme să se autorizeze într-o țară din UE care are legislație, deoarece sistemul denumit pașaport european permite firmelor autorizate într-un stat UE să ofere servicii în alte state membre printr-o simplă notificare. De altfel, conform datelor noastre, deja există firme care s-au mutat în alte țări, iar altele iau în considerare această opțiune, având în vedere infrastructura digitală mai dezvoltată din anumite țări baltice.
Ca urmare, bugetul României va pierde veniturile din taxe și impozite plătite de aceste firme, iar ANAF va avea dificultăți în controlul veniturilor generate din criptomonede. Autoritățile care ar putea reglementa piața, în principal ASF, vor pierde veniturile din taxe, iar investitorii care operează prin firme românești vor trebui să se adreseze autorităților din țările unde aceste firme sunt înregistrate, ceea ce este evident mai complicat decât dacă ar fi fost reglementate în România.
În ultimele 24 de luni, niciun guvern nu s-a ocupat de această problemă, deși draftul actului normativ, elaborat de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, era finalizat din decembrie 2024. Proiectul de OUG a fost discutat în primă lectură în ședința de Guvern din aprilie, însă ulterior nu s-au mai făcut progrese legislative. În prezent, cu un guvern fără puteri pline și Parlamentul în vacanță, nu există perspective imediate pentru adoptarea legii. Uniunea Europeană a început deja să solicite explicații, iar o procedură de pre-infringement și ulterior de infringement devine tot mai probabilă, având în vedere istoria României în acest domeniu.
România se numără printre țările cu cele mai multe amenzi plătite pentru proceduri de infringement în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește reglementările de mediu și legea RCA. Aceste amenzi au fost cauzate de întârzierile în adoptarea legilor impuse de UE și de tacticile de tergiversare cunoscute de funcționarii europeni.
