Transformările din metalurgia românească: companiile stabile cresc, iar 17% dintre firme dispar
Declinul din metalurgia românească este determinat în principal de dificultățile marilor producători de oțel primar, care și-au redus cifra de afaceri de la 7,5 miliarde de lei în 2023 la 2,6 miliarde de lei în 2025, dar și de ieșirea din piață a unui număr de companii mici.
„Datele spun o poveste despre selecție, pe fondul unor cifre de ansamblu în declin. Oportunitatea majoră a contextului este reconfigurarea europeană, care pune presiune pe sector și îi deschide și o fereastră de cerere strategică. Diferența dintre companiile care o vor prinde și cele care vor rămâne pe dinafară se decide acum, în bilanț, nu peste doi ani, în instanță. Valoarea stă, azi, în a profita de contextul european, de fondurile SAFE, și a acționa cât timp opțiunile sunt încă deschise,” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, citat într-un comunicat al companiei.
Declinul industriei nu reflectă o criză generalizată, ci un proces de selecție. Aproximativ 17% dintre companiile active în 2024 nu mai raportează cifră de afaceri în 2025. În schimb, cele 222 de firme care au raportat rezultate în toți cei trei ani analizați au înregistrat o creștere de 3% între 2024 și 2025, respectiv cu 523 de milioane de lei, ceea ce indică faptul că reducerea pieței este generată de dispariția companiilor fragile, nu de deteriorarea performanței celor stabile.
Analiza scoate în evidență și schimbarea structurii industriei. Segmentul de tuburi, țevi și profile a depășit producția primară feroasă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ajungând la 6,25 miliarde de lei în 2024, comparativ cu 5,59 miliarde de lei pentru producția primară, fiind singurul subsector major care a înregistrat creșteri constante.
De asemenea, metalurgia aluminiului a consemnat o creștere de 8% în 2025, până la 5,57 miliarde de lei. Companiile din aluminiu și produse prelucrate au un grad de îndatorare de peste două ori mai redus decât producătorii de materie primă, respectiv 0,55 ori cifra de afaceri, față de 1,31 ori în cazul producției primare.
Potrivit CITR, dificultățile industriei europene a oțelului, generate de costurile ridicate cu energia și certificatele de carbon, precum și de concurența importurilor, creează în același timp oportunități pentru producătorii români, prin programul european SAFE (Security Action for Europe), parte a planului Readiness 2030.
România are o alocare orientativă de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin acest instrument, destinat finanțării achizițiilor din domeniul apărării, iar regulile de eligibilitate favorizează produsele fabricate în Uniunea Europeană. În aceste condiții, cererea pentru oțel și alte metale utilizate în echipamente militare, infrastructură și industria de apărare ar putea susține dezvoltarea producătorilor locali, apreciază autorii analizei.
În acest context, CITR consideră că mecanismele de restructurare pot deveni instrumente esențiale pentru companiile viabile, permițându-le să își recapete capacitatea de investiție și eligibilitatea pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
