Laptele va deveni mai rar și mai scump în următorii ani, cu o creștere de 30% a prețurilor
Oferta de lapte a Uniunii Europene (UE) ar putea scădea cu până la 4,8% în perioada 2025–2035, din cauza unei scăderi de 18% a efectivului de vaci, conform concluziilor experților din domeniu, prezentate într-un atelier organizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Experții subliniază că efectele acestei scăderi se vor reflecta în prețurile la poarta fermelor europene, care ar putea crește cu cel puțin 30% comparativ cu momentul actual. De asemenea, se estimează o reducere a volumelor exportate, de la 14% la 9% din producția totală.
„Dacă raportul dintre prețul laptelui și cel al furajelor rămâne scăzut (ca în cea mai mare parte a perioadei 2024–2025), împreună cu prețuri relativ ridicate ale laptelui, atât productivitatea, cât și producția ar putea continua să crească. Proiecția de preț pentru anul 2035 din raportul pe termen mediu și lung de anul trecut (56 EUR/100 kg) a fost considerată conservatoare de majoritatea participanților, care se așteaptă ca o cerere rezilientă și o creștere limitată a ofertei de lapte din UE să împingă prețurile nominale la niveluri mai ridicate. Participanții au fost în mare parte de acord că producția de lapte din UE va rămâne stabilă sau ar putea crește ușor”, au concluzionat experții.
Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene din septembrie 2026, prețul laptelui la poarta fermelor europene este de 43,11 euro suta de kg, înregistrând o creștere de 2,3% față de luna anterioară, însă fiind cu 19,7% sub media din perioada similară a lui 2026.
În România, prețul este cu 17,2% mai mic decât în perioada similară a lui 2025, ajungând la 36,6 euro suta de kilograme, după o creștere lunară de 5,6%. România ocupă astfel locul doi în clasamentul celor mai ieftine piețe pentru laptele crud, după Ungaria, unde media este de 35,2 euro suta de kilograme.
Analizând factorii care influențează producția de lapte, analiștii subliniază că politica UE în ceea ce privește calitatea apei are un impact semnificativ, generând probleme legate de emisiile de nitrați, fosfați și amoniac, în special în țări precum Țările de Jos și Irlanda.
De exemplu, în Țările de Jos, costul pentru producerea unui litru de lapte ar putea crește cu 3 până la 4 cenți, în urma noilor reglementări privind neutralizarea gunoiului de grajd. De asemenea, alți factori care contribuie la reducerea ofertei de lapte includ politica națională privind bunăstarea animalelor, îmbătrânirea populației de fermieri, stresul termic cauzat de schimbările climatice și depopularea.
Creșterea costurilor la energie și îngrășăminte, bolile animalelor, efectele schimbărilor climatice, perturbările comerciale și problemele structurale din sectorul fermelor de lapte au fost identificate ca având un impact negativ semnificativ asupra producției de lapte.
„Se așteaptă ca prețurile laptelui să rămână ridicate sau să crească pe măsură ce concurența pentru lapte se intensifică și pentru a compensa costurile din ferme care sunt tot mai mari. Pentru a face față ofertei mai scăzute de lapte, procesatorii pot reduce barierele de intrare pentru fermieri, pot diversifica sursele de aprovizionare din punct de vedere geografic, se pot orienta spre produse cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi brânza și zerul, sau pot urmări fuziuni și achiziții pentru a obține sinergii”, explică analiștii.
În plus, impactul costurilor de investiție asupra producției de lapte este probabil să devină mai semnificativ în următorul deceniu, având în vedere cheltuielile extrem de ridicate asociate cu înlocuirea sau modernizarea grajdurilor. Obligațiile legale, cum ar fi obținerea autorizațiilor necesare pentru proiectele de investiții, au devenit mai dificile, pe măsură ce reglementările legate de mediu și bunăstarea animalelor devin mai stricte.
Oferta de lapte crud din UE a fost caracterizată în ultimele decenii printr-o scădere a efectivului de vaci de lapte, dar și printr-o creștere a productivității (producția de lapte pe cap de animal). În următorii zece ani, respondenții la sondaj au menționat o scădere continuă (și posibil accelerată) a numărului de vaci de lapte, în timp ce creșterea producției de lapte este probabil să încetinească.
În ceea ce privește consumul, beneficiile nutriționale și de sănătate percepute de consumatori, alături de schimbările demografice, pot avea un impact pozitiv asupra consumului de produse lactate în UE. Totuși, provocările precum preocupările legate de mediu sau bunăstarea animalelor, cererea de alternative pe bază de plante și problemele de accesibilitate financiară care pot conduce la achiziții mai ieftine sunt aspecte importante pe care sectorul lactatelor trebuie să le gestioneze.
În ultimii cinci ani, consumul de lactate a rămas rezilient, reușind să facă față substituției cu produse alternative pe bază de plante, creșterilor bruște de cerere în timpul pandemiei de COVID-19, precum și inflației ridicate din sectorul alimentar. S-a observat o reorientare a achizițiilor către produse lactate mai ieftine, însă cererea de proteine rămâne constantă pe toate categoriile de vârstă, incluzând atât generațiile tinere, cât și pe cele în vârstă.
