Ilie Bolojan: Predau viitorului Guvern o Românie în redresare, după un deficit record
„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, (…) mandatul se va încheia.”
Ilie Bolojan a declarat că mandatul său a fost intens, marcat de crize interne și externe, având de gestionat o țară aflată într-o situație dificilă, cu un deficit record de încredere și bugetar. „Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a afirmat el.
La începutul mandatului, în iunie anul trecut, situația era gravă: deficitul de 9,3%, o creștere economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat și riscuri de incapacitate de plată. Bolojan a subliniat că nu a existat o alegere reală, ci doar necesitatea de a începe redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în promisiunile României, cerând măsuri imediate.
El a recunoscut că a fost nevoit să crească TVA pentru a aduce bani la buget și a reduce deficitul. „Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a spus Bolojan. A conștientizat impactul deciziilor asupra cetățenilor, menționând că fiecare cifră reprezintă o familie, un angajat sau un pensionar care a resimțit scăderea nivelului de trai.
Bolojan a mulțumit românilor pentru efortul depus în această perioadă, subliniind că efortul acestora a avut sens. Măsurile adoptate au fost menite să păstreze resursele pentru investiții și să faciliteze o tranziție de la o creștere bazată pe consumul pe datorie la una centrată pe producție și competitivitate.
În acest context, el a recunoscut că a existat o scădere a consumului, dar aceasta a fost necesară pentru a elimina dependența de datoriile toxice. „Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari”, a explicat el, menționând că inflația a fost influențată de crize externe.
Bolojan a subliniat că corecția bugetară nu a fost un scop în sine, ci un mijloc de a păstra resursele pentru investiții. El a menționat repornirea programului PNRR și renegocierea proiectelor transferate către programul SAFE, evidențiind absorbția fondurilor europene ca un element esențial pentru stabilizarea țării.
„Am găsit PNRR-ul blocat, supracontractat și întârziat. L-am renegociat și l-am repornit”, a declarat el, adăugând că România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare.
